...art1tpnindent720tpnhang Itpntxta .SSIttpnseclvl2tpnucltrtpnstart1tpnindent720tpnhan
g Itpntxta .SSIttpnseclvl3tpndectpnstart1tpnindent720tpnhang Itpntxta .SSIttpnseclvl4tpnlcltrtpnstart1tpnindent720tpnhan
g Itpntxta SSIttpnseclvl5tpndectpnstart1tpnindent720tpnhang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl6tpnlcltrtpnstart1tpnindent720tpnhang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl7tpnlcrmtpnstart1tpnindent720tpnhang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl8tpnlcltrtpnstart1tpnindent720tpnhang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl9tpnlcrmtpnstart1tpnindent720tpnhang Itpntxtb SItpntxta SStpardtplain ts15tqc tli0tri-421tidctlpartaspalphataspnumtfaautotadjust
righttrin-421tlin0titap0tpararsid14354573 tbtfs48tlang1048tlangfe1048tcgridtlangnp1048tlangf
enp1048 Ititfs24tultinsrsid12524709tcharrsid14354573 Evenimente importante din istoria astronomieitpar Stpardtplain tql tfi567tli-567tri-421tidctlpartaspalphataspnumtfaau
totadjustrighttrin-421tlin-567titap0tpararsid143545
73 tfs20tlang1048tlangfe1048tcgridtlangnp1048tlangfen
p1048 Itbtfs24tinsrsid12524709tcharrsid14354573 tpar Stpard tql tli-567tri-421tidctlpartaspalphataspnumtfaautotadj
ustrighttrin-421tlin-567titap0tpararsid14354573 Itbtfs24tinsrsid12524709tcharrsid14354573 ttab tpar Stpard tqj tli-567tri-421tidctlpartaspalphataspnumtfaautotadj
ustrighttrin-421tlin-567titap0tpararsid14354573 Itbtfs24tinsrsid12524709tcharrsid14354573 ttab SItf36tfs24tinsrsid12524709tcharrsid14354573 De obicei se afirmte3 cte3 astronomia este una din cele mai vechi tbatiintfee. Se mai mentfeioneazte3 cte3 teenceputurile astronomiei ar data din epoca culturii asiro-babiloniene, care teenflorea teen Mesopotamia, cu circa 3 tendash 4 000 de ani tee.e.n. Cercette3ri relativ recente considerte3 acest teenceput al astronomiei teen negura preistoriei, teen perioada cte2nd omul de Cro Magnon, un veritabil t93homo sapienst94, venea ste3 teenlocuiascte3 omul de Neanderthal. Este aproximativ anul 35 000 tee.e.n., din care par ste3 dateze o serie de oase pe care erau gravate fazele Lunii. tcen realitate credem cte3 teenceputurile astronomiei sunt tbai mai vechi, ele putte2ndu-se situa teen momentul aparitfeiei pozitfeiei bipede la om, ceea ce i-a permis ste3 vadte3 tbai ste3 observe CERUL. tpar SItfs24tinsrsid12524709tcharrsid14354573 ttab SItf36tfs24tinsrsid12524709tcharrsid14354573 Date mai sigure, bazate pe teenscrisuri, avem din epoca marilor civilizatfeii indo-europene, teen special al civilizatfeiei antice grecetbati. Dacte3 am cte3uta ste3 exemplificte3m cu nume ilustre unele realizte3ri ale astronomiei elenistice, nu putem ste3 nu citte3m pe unii din marii ste3i filosofi. Astfel, Tales din Milet sec. VII - VI tee.e.n. era considerat tbai iscusit astronom. Un alt nume celebru este cel al lui Pitagora c. 560 tendash c.500 tee.e.n., care denumetbate cerul COSMOS tbai declarte3 cte3 Pte3mte2ntul are formte3 sfericte3. Parmenide din Eleea c.540 tendash 450 care, dupte3 Teophrast, ar fi sustfeinut tbai el teoria sfericitte3tfeii Pte3mte2ntului, ar mai fi afirmat, dupte3 cum mentfeioneazte3 Plutarh, cte3 t93Luna mitbacte2ndu-se teen jurul Pte3mte2ntului ilumineazte3 noptfeile cu o luminte3 teemprumutatte3t94. tpar ttab Viziuni tbai conceptfeii aproape de realitate a sustfeinut tbai Democrit din Abdera 460 - 360 tee.e.n., care nu numai cte3 a preconizat existentfea atomilor, dar a tbai interpretat corect aspectul albicios al Cte3ii Lactee, prin prezentfea a nenumte3rate stele slabe pe care ochiul omenesc nu le poate distinge, fapt ce a putut fi confirmat dupte3 circa 2 000 de ani prin primele observatfeii telescopice ale lui Galilei.tpar ttab Timp de 2 000 de ani cunotbatintfeele despre Univers tbai astrele ce-l populeazte3 s-au acumulat gratfeie activitte3tfeii neobosite ale unor savantfei ca Brahe, Copernic, Galilei, Kepler, Neton, Gauss, Herschel tbai altfeii pte2nte3 teen prezent.tpar SItfs24tinsrsid12524709tcharrsid14354573 ttab SItbtfs24tinsrsid12524709tcharrsid14354573 Aristah din Samos 310 tendash 230 tee.e.n.. SItf36tfs24tinsrsid12524709tcharrsid14354573 A fost elev al lui Straton din Lampsakos tbai de la el s-a pte3strat o singurte3 lucrare, SItitf36tfs24tinsrsid12524709tcharrsid14354573 Despre dimensiunile tbai distantfeele Soarelui tbai SItitfs24tinsrsid12524709tcharrsid14354573 Lunii SItf36tfs24tinsrsid12524709tcharrsid14354573 unde teencearcte3 ste3 determine distantfeele pte2nte3 la Lunte3 tbai Soare. tcen ceea ce privetbate conceptfeia cosmologicte3 a lui Aristah, lui i se atribuie admiterea pentru Pte3mte2nt a unei mitbacte3ri combinate.tpar SItbtfs24tinsrsid12524709tcharrsid14354573 ttab Hiparh din Niceea c.190 tendash c.125 tee.e.n.. SItfs24tinsrsid12524709tcharrsid14354573 Este considerat cel mSItf36tfs24tinsrsid12524709tcharrsid14354573 ai mare astronom al antichitte3tfeii grecetbati. El ajunge la o foarte exactte3 apreciere a lungimii anului, considerte2ndu-l ca avte2nd 365 zile tbai un sfert fte3rte3 1300 dintr-o zi. El apreciazte3 foarte exact tbai durata lunii sinodice, la 29 zile 12 ore 44 minute tbai 2,5 secunde valoarea acceptatte3 azi se terminte3 cu 2,8 secunde. O altte3 contributfeie a lui Hiparh este alcte3tuirea unui catalog de stele, contfeinte2nd peste 850 obiecte. tcen acest catalog el teemparte stelele vizibile cu ochiul liber teen 6 clase de strte3lucire, clasificare care, cu unele perfectfeionte3ri, s-a pte3strat pte2nte3 azi. Hiparh a introdus sistemul hexazecimal, sistem folosit teenainte numai de babilonieni, dupte3 care cercul se teemparte teen 360SItf44tfs24tinsrsid12524709tcharrsid14354573 tba, fiecare grad fiind compus din 60trquote , fiecare minut avte2nd la rte2ndul ste3u 60trquote trquote .tpar SItbtfs24tinsrsid12524709tcharrsid14354573 ttab Claudiu Ptolemeu c.90 tendash c.168. SItf36tfs24tinsrsid12524709tcharrsid14354573 tcen afara dezvoltte3rii sistemului geocentric care-i poartte3 numele tbai a acelui catalog cu 1025 stele aduse la epocte3, Ptolemeu a mai avut tbai alte contributfeii remarcabile descoperte3 SItitf36tfs24tinsrsid12524709tcharrsid14354573 ecvetfeiaSItf36tfs24tinsrsid12524709tcharrsid14354
573 Lunii tbai calculeazte3 paralaxa Lunii cu desSItfs24tinsrsid12524709tcharrsid14354573 tul de mare precizie. tpar SItbtfs24tinsrsid12524709tcharrsid14354573 ttab Nicolaus Copernic 1473 tendash SItfs24tinsrsid12524709tcharrsid14354573 SItbtfs24tinsrsid12524709tcharrsid14354573 1543. SItfs24tinsrsid12524709tcharrsid14354573 Prin 1512-1513, apare teen manuscris lucrarea cu titlul SItitfs24tinsrsid12524709tcharrsid14354573 Nicolai Copernici de hypothesibus motuum coelestium a se constitutis commentariolus, SItf36tfs24tinsrsid12524709tcharrsid14354573 cunoscutte3 mai ales sub titlul prescurtat SItitfs24tinsrsid12524709tcharrsid14354573 CommentariolusSItfs24tinsrsid12524709tcharrsid1435
4573 MicSItf36tfs24tinsrsid12524709tcharrsid14354573 ul comentariu, teen care Copernic teetbai expune, teentr-o formte3 simplte3, nematematizatte3, principalele teze ale heliocentrismului. Opera nemuritoare a lui Copernic are titlul SItitfs24tinsrsid12...
Download