...lbul si negrul nici nu sunt culori propriu-zise componente ale luminii, ci sunt nume ale proprietatilor amintite. Despre componentele luminii vom discuta in alta parte aici vom retine doar faptul ca un corp de culoare neagra absoarbe puternic toate componentele luminii.Se numeste CORP NEGRU un corp care absoarbe, in intregime, toate componentele luminii.Evident, definit in acest fel, corpul negru este un corp ideal, dar se pot realiza diferite corpuri reale ale caror proprietati sa se apropie sensibil de ale acestuia. Un prim exemplu, usor de realizat, il constituie orice corp acoperit cu vopseaua numita negru de fum.Viata cotidiana ne ofera insa o sugestie mai interesanta este vorba - surprinzator, poate - de orice camera obisnuita, de locuit! Intr-adevar, privite din exterior, in plina zi, toate camerele de locuit par intunecoase, chiar daca, intrand intr-o astfel de camera, constatam ca ea este, de fapt, luminoasa! INCLUDEPICTURE httpdirector2.lefo.rocurriculumastronomieEclipsa1f
igura1-6.jpg t MERGEFORMATINET Figura 1.6Explicatia este relativ simpla fig. 1.6 lumina intrata in camera este reflectata de pereti, lumina reflectata de pereti este din nou reflectata de alti pereti s.a.m.d., doar o mica parte din lumina reusind sa iasa din camera. Fiecare reflexie este insotita si de o absorbtie partiala, deci o asemenea incapere se apropie, intr-adevar, de ideea de corp negru.Pentru ca apropierea sa fie si mai pronuntata, nu avem decat sa vopsim cu negru de fum peretii interiori si sa reducem fereastra camerei evident, o astfel de camera nu va mai fi de locuit, dar un model la scara redusa poate constitui un exemplu eficient de realizare a exigentelor corpului negru. INCLUDEPICTURE httpdirector2.lefo.rocurriculumastronomieEclipsa1f
igura1-7.jpg t MERGEFORMATINET Figura 1.7Chiar si ochiul omenesc actioneaza, in buna masura, ca un corp negru de acest tip fig. 1.7. Globul ocular are, in partea lui frontala, o mica lentila cristalinul care formeaza pe partea foto-sensibila din spate numita retina imaginea obiectelor privite. In fata cristalinului se afla o diafragma colorata irisul, prin a carei deschidere centrala numita pupila lumina este lasata sa patrunda in ochi. La fel ca in cazul incintei unui corp negru, lumina intrata in ochi prin pupila nu mai poate iesi decat in foarte mica masura efectul este ca vedem pupila ochiului omenesc ca pe o mica pata neagra asezata in centrul irisului!Diametrul pupilei este variabil, asigurand - prin micsorarea sa reflexa - protectia retinei impotriva luminii prea puternice si contribuind - prin marirea sa, tot reflexa - la cresterea sensibilitatii vazului in intuneric la pisica, de exemplu, pupila este variabila in limite mai largi decat la om, asigurand o foarte buna vedere de noapte. Sa mai retinem, in incheiere, ca diametrul mediu al pupilei este de 5 mm.b. Energia luminoasa alte forme de energieVarietatea formelor de energie a dus la definirea mai multor unitati de masura pentru energie pentru fiecare forma de energie a parut sa fie mai potrivita o anumita unitate de masura, legata de efectul cel mai direct masurabil al energiei respective. De exemplu, pentru energia calorica termica s-a definit o unitate de masura legata de specificul fenomenelor termiceCALORIA este, prin definitie, cantitatea de energie care produce cresterea temperaturii unui gram de apa cu un grad Celsius.Definitia de mai sus sugereaza, de fapt, ca energia termica absorbita sau cedata de o cantitate de apa este proportionala cu masa apei, precum si cu variatia cresterea sau scaderea temperaturii. Intr-adevar, experientele de laborator arata ca aceste proportionalitati sunt reale, in limite de precizie satisfacatoare. Daca notam cu m masa apei si cu Dt variatia de temperatura - care poate fi pozitiva la incalzire sau negativa la racire - cantitatea de energie absorbita sau cedata de masa de apa, exprimata in calorii, va fi INCLUDEPICTURE httpdirector2.lefo.rocurriculumastronomieEclipsa1f
ormul1-8.jpg t MERGEFORMATINET 1.7Principiul conservarii energiei, aplicat la diversele cazuri concrete de transformare a energiei dintr-o forma in alta, ne da posibilitatea de a stabili relatiile dintre diversele unitati de masura specifice. Pe baza acestor relatii, toate cantitatile de energie pot fi exprimate intr-o aceeasi unitate - aleasa prin conventie - pentru a putea compara direct energiile respective.Am reamintit aici definitia caloriei deoarece dorim sa ne ocupam in continuare de cea mai cunoscuta sursa primara de lumina, Soarele dupa cum stim inca din copilarie, Soarele ne da lumina si caldura. De fapt, energia termica acumulata de corpurile expuse la Soare rezulta tocmai din transformarea in caldura a energiei radiante provenite de la Soare. Aplicand in acest caz principiul conservarii energiei putem masura - indirect - energia adusa pe Pamant de lumina solara pentru aceasta, vom masura cantitatea de energie termica acumulata de un corp negru prin expunerea sa la Soare.c. Despre masuratori si functiiTermometrul este un instrument care ne permite sa asociem fiecarei stari termice un numar numit temperatura corpului. Masurarea temperaturii este, deci, ca orice alta masuratoare, un procedeu de asociere a unui numar fiecarei stari termice multimii starilor posibile ii corespunde o multime de numere temperaturi, obtinute prin procedeul de masurare a temperaturii.Dar asocierea - printr-un procedeu bine definit - la fiecare element dintr-o multime, a cate unui element din alta multime nu neaparat de numere, este tocmai ceea ce se numeste o functie. Orice operatie de masurare defineste o functie cu valori numerice domeniul de definitie este o multime oarecare, dar rezultatul masurarii este un numar, deci domeniul valorilor este o multime de numere.De exemplu, in cazul temperaturii unui corp, multimea de definitie este multimea starilor termice posibile ale corpului, iar multimea valorilor este R.Orice caracteristica a unui corp sau sistem, care poate fi masurata, mai poarta si numele generic de marime.Relatia 1.7, poate fi privita ca fiind relatia de definitie a unei functii INCLUDEPICTURE httpdirector2.lefo.rocurriculumastronomieEclipsa1f
ormul1-9.jpg t MERGEFORMATINET Un alt exemplu de functie uzuala aria sferei este functie de raza ei INCLUDEPICTURE httpdirector2.lefo.rocurriculumastronomieEclipsa1F
ormu1-10.jpg t MERGEFORMATINET d. Constanta solaraCONSTANTA SOLARA este, prin definitie, cantitatea de energie pe care o primeste intr-un minut, de la Soare, o suprafata plana de 1 cm2 asezata la distanta medie Soare - Pamant, perpendicular pe directia razelor solare.Problema determinarii constantei solare prin observatii masuratori face obiectul unui capitol numit actinometrie instrumentele utilizate in acest scop se numesc actinometre. INCLUDEPICTURE httpdirector2.lefo.rocurriculumastronomieEclipsa1f
igura1-8.jpg t MERGEFORMATINET Figura 1.8Cel mai simplu astfel de instrument este actinometrul lui Pouillet el consta fig. 1.8 dintr-o cutie cilindrica etansa de tabla, avand una din...
Download