Planetele din Sistemul Solar ...elnfc23tlevelnfcn23tleveljc0tleveljcn0tlevelfollo0 tlevelstartat0tleveloldtlevelspace0tlevelindent660I tleveltextt02tu-3913 t00SItlevelnumberst02Stf37tfbias0 SStls4SItlistoverridetlistid-2tlistoverridecount1I tlfoleveltlistoverrideformatItlistleveltlevelnfc23t levelnfcn23tleveljc0tleveljcn0tlevelfollo0tlevelsta rtat0tleveloldtlevelspace0tlevelindent660Itleveltex tt02tu-3913 t00SItlevelnumberst02Stf37tfbias0 SStls5SItlistoverridetlistid-2tlistoverridecount1I tlfoleveltlistoverrideformatItlistleveltlevelnfc23t levelnfcn23tleveljc0tleveljcn0tlevelfollo0tlevelsta rtat0tleveloldtlevelspace0tlevelindent660Itleveltex tt02tu-3913 t00SItlevelnumberst02Stf37tfbias0 SStls6SItlistoverridetlistid-2tlistoverridecount1I tlfoleveltlistoverrideformatItlistleveltlevelnfc23t levelnfcn23tleveljc0tleveljcn0tlevelfollo0tlevelsta rtat0tleveloldtlevelspace0tlevelindent660Itleveltex tt02tu-3913 t00SItlevelnumberst02Stf37tfbias0 SStls7SItlistoverridetlistid-2tlistoverridecount1I tlfoleveltlistoverrideformatItlistleveltlevelnfc23t levelnfcn23tleveljc0tleveljcn0tlevelfollo0tlevelsta rtat0tleveloldtlevelspace0tlevelindent660Itleveltex tt02tu-3913 t00SItlevelnumberst02Stf37tfbias0 SStls8SItlistoverridetlistid-2tlistoverridecount1I tlfoleveltlistoverrideformatItlistleveltlevelnfc23t levelnfcn23tleveljc0tleveljcn0tlevelfollo0tlevelsta rtat0tleveloldtlevelspace0tlevelindent660Itleveltex tt02tu-3913 t00SItlevelnumberst02Stf37tfbias0 SStls9SSIttrsidtbl trsid1649323trsid11284417trsid16346643SIttgenerato r Microsoft ord 10.0.2627SItinfoIttitle PLANETLE DIN SISTEMUL SOLARSItauthor DanielSItoperator DanielSItcreatimtyr2002tmo4tdy15thr23tmin48SItrevt imtyr2002tmo4tdy15thr23tmin48SItversion2SItedmins0S Itnofpages6SItnofords2232SItnofchars12727SItnofchar ss14930SItvern16437SStltrsect tendnotestaendnotestaftnstart0thyphhotz0taftnnartn ospaceforultlytprtmetthyphcaps0thorzdoctdghspace120 tdgvspace120tdghorigin1701tdgvorigin1984tdghsho1tdg vsho0tjexpandtviekind1tviescale100tpgbrdrheadtpgbrd rfoottbdrrlssixthtmautsptnolnhtadjtbltoldastrsidroo t1649323 tdonotshomarkup1tfet0tltrpar tsectd tltrsecttlinex0tendnheretsectdefaultcltsaftnnartsa ftnstart0 Ittpnseclvl1tpnucrmtpnqctpnstart1tpnindent720tpnha ng Itpntxta .SSIttpnseclvl2tpnucltrtpnqctpnstart1tpnindent720t pnhang Itpntxta .SSIttpnseclvl3tpndectpnqctpnstart1tpnindent720tpn hang Itpntxta .SSIttpnseclvl4tpnlcltrtpnqctpnstart1tpnindent720t pnhang Itpntxta SSIttpnseclvl5tpndectpnqctpnstart1tpnindent720tpnh ang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl6tpnlcltrtpnqctpnstart1tpnindent720tp nhang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl7tpnlcrmtpnqctpnstart1tpnindent720tpn hang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl8tpnlcltrtpnqctpnstart1tpnindent720tp nhang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl9tpnlcrmtpnqctpnstart1tpnindent720tpn hang Itpntxtb SItpntxta SStpardtplain tltrpartqc tli0tri0tidctlpartnooverflotfaromantrin0tlin0titap 0tpararsid1649323 trtlchtfcs1 taf0tafs20talang1025 tltrchtfcs0 tf36tfs20tlang1033tlangfe1033tcgridtlangnp1033tlan gfenp1033 Itrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tf0tfs32tinsrsid16346643 PLANETLE DIN SISTEMUL SOLARtpar Stpard tltrpartql tli0tri0tidctlpartnooverflotfaromantrin0tlin0titap 0 Itrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tf0tfs32tinsrsid16346643 tpar tpar SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tf0tfs28tinsrsid16346643 MERCUR tpar Mercur este cea mai apropiata planeta de Soare, este si cea mai mica dintre planete. Ea are un relief de tip lunar , cu numeroase cra-tpar tere- semne ale unei activitatii vulcanice, in trecut- depresiunii, ridica-turii, folii, munti nu prea inalti , atmosfera rarefianta , magnetosferatpar nucleu din fier. Din cauza temperaturii si a dilatatiilor puternice aicitpar nu prea exista viata. tpar VENUStpar Venus este cel mai stralucitor corp ceresc dupa Soare si Luna. tpar Fiind o planeta interioara orbitei terestre. Venus poate fi vazuta searatpar la apus si dimineata la rasarit. Privita de pe Pamant planeta prezintatpar faze. Radiindu-se pe o orbita interioara celei terestre, Venus eclipseaza tpar Soarele din cand in cand, fenomen care a permis astronomilor satpar Descopere o atmosfera densa in jurul ei care ii acopera fata de unde tpar si denumirea de planeta cu voal. tpar Dupa marime, masa si densitate, Venus este aproape geamana cutpar Pamantul, fapt care ii face pe satelitii din trecut sa creada ca acolotpar ar putea exista viata. Structura interna a Luceafarului o aminteste in tpar mule privinte pe cea a Terrei. Suprafata Luceafarului e mai putin cu-tpar tanta decat cea a Lunii, planeta are munti, podisuri, cratere de naturatpar vulcanica datorita densitatii mari a atmosferi, fata planetei e mai putintpar cicatrizata de meteoriti, acestia arzand in atmosfera.tpar Venus e o planeta activa are inosfera, insa ii lipseste magneto- tpar sfera, in atmosfera ei au fost inregistrate descarcari electrice, dar ele sunt de natura vulcanica, iscandu-se din senin. tpar Planeta este acoperita de nari dense din picaturi de acid sulfurictpar si de alte substante care contin sulf picaturile de ploaie nu coboaratpar insa mai jos de 90 km- din aceasta cauza temperaturile inalte de la tpar suprafata, ele se evapora. Planeta este lipsita de hidrosfera, solul eitpar este acoperit cu blocuri de roci negre ca funinginea. Presiunea la soltpar este de 90 ohm, conditiile aici sunt prea vitrege pentru existenta tpar vietii.tpar MARTEtpar Marte este a doua vecina a Pamantului, este dupa Luna cel tpar mai cercetat corp cersc. Planeta are structura interioara similara celuitpar a Pamantului, relieful ei se aseamana in multe privinte cu cel terestrutpar si cu cel Lunar. Se disrug stiuri de muntii cu piscuri de pana la 29 km create de tip vulcanic, albiei secate de rauri, praf mult, de culoaretpar rosie. Pe planeta bantuie furtuni de praf, la ploi se evdentiaza douatpar calote de gheata stralucitoare din gaz carbonic, are activitate seismicatpar redusa, camp magnetic mic, atmosfera rarefiata. Temperatura maximatpar la ecuator e de 20 grade C, forme de viata n-au fost depistate. Despretpar existenta unei civilizatii martiene dupa cum se presupunea nici nutpar poate fii vorba.tpar JUPITERtpar Jupiter este cea mai mare planeta a sistemului Solar. In multe privinte ea se aseamana cu Soarele. Atmosfera planetei se intinde tpar Pana la inaltimea de 700 km si consta din hidrogen, heliu, amoniac,tpar vapori de apa si metan cu mari asezati in bende orizontale. Pe supra-tpar fata planetei se evidentiaza ... Download |