...a stilului lor de viata.Si totusi, cea mai ostentativa trasatura a leilor a constituit pana nu demult un mister masculii, prin coama lor, arata cu totul altfel decat femelele. Acest lucru este unic printre feline. De ce are leul mascul coama Ea nu protejeaza in caz de lupta. De fapt, poate chiar sa constituie o piedica. In timp ce leoaicele sunt perfect camuflate printre ierburile uscate ale savanei pentru ca blana lor are aceeasi culoare cu acestea, masculii poarta un ornament paros in jurul gatului, care este un avertisment vizibil pentru toate fiintele din apropiere. Femelele ucid si pentru masculi. Ele trebuie sa se straduiasca din greu pentru a supravietui. Adesea vaneaza impreuna ca sa procure hrana pentru intreaga familie. Masculii sunt trantori. Nu numai ca lenevesc majoritatea timpului, dar atrag si atentia nedorita asupra grupului. Oare coamele lor ostentative reprezinta vreu avantaj misterios Este o forma foarte rara de podoaba care nu poate fi explicata prea usor. Specialistii s-au intrebat daca este ceva care ar putea placea femelelor sau care sa intimideze masculii rivali, dar pentru mult timp nu s-a stiut sigur Felinele s-au raspandit aproape peste tot in lume. De le padurile tropicale ale Amazonului, unde traieste jaguarul, la cele doua Americi, unde poate fi intalnita peste tot puma, si de la padurea nord-american temperata habitat al rasului, marile feline au ajuns in toate colturile pamantului. In Himalaya traieste una dintre cele mai retrase feline legendarul leopard al zapezilor, iar in vaile aflate in sudul masivului traiesc ultimii tigri bengalezi, poate cele mai temute feline mari.De la dungile blanii tigrului la rotocoalele leopardului, blana felinelor poate avea o mare varietate de modele. In prezent se crede ca pete ca ale ghepardului erau la origine modelul de pe blana tuturor felinelor si ca celelalte cerculete si chiar dungile au evoluat de la aceste prime pete. Chiar si leii care aparent nu au nici o pata au evoluat din aceste fiinte cu pete circulare, ascendent pe care il dovedesc formele de pe blana puilor. Felinele au diverse dimensiuni, de la tigrul siberian de 4 m lungime si 400 kg, pana la pisica cu picioare negre, lunga de 50 cm si cantarind 800 g.Dar oricare ar fi marimea sau modelul de pe blana, felinele au ceva in comun sunt niste ucigase innascute.Care sunt trasaturile principale ale unei feline ucigase Mai intai, vederea foarte buna. Ochiul unui leu este de trei ori mai mare decat ochiul omului, deci sensibilitatea sa este tripla. Leul vede cel mai bine pe o campie neteda, unde poate urmari miscarea turmei de ierbivore. El isi poate alege prada, un animal mai slab, mai tanar sau mai incet, inainte de a porni la atac.Dar simtul vazului la feline se manifesta cel mai bine noaptea. Ochii acestor animale seamana cu niste faruri, deoarece se pot folosi de orice sursa de lumina la indemana, chiar si de lumina stelelor. Razele luminoase sunt reflectate de o membrana speciala aflata in spatele retinei. Aceasta reflectare actioneaza pentru a doua oara anumite celule fotosensibile din fata membranei, imbunatatind astfel vederea nocturna.Felinele sunt deosebite si datorita fortei si vitezei lor. Iar ghepardul este cel mai impresionant alergator dintre ele. Aceasta felina asteapta rabdatoare sa se apropie un animal pe care sa-l poata vana. Ghearele ei nu sunt retractile, constituind un fel de crampoane. Pernitele de pe labe au cute transversale care maresc aderenta la sol. Viteza cu care accelereaza este ametitoare. Poate atinge 90 kmh in aproximativ 4 secunde, din repaus, adica mai repede decat majoritatea masinilor. Viteza maxima a ghepardului este de 113 kmh. conformatia vertebrelor sale actioneaza ca un arc, ceea ce face ca ghepardul sa se deplaseze in sarituri si salturi. Dar inima lui este doar cat 13 din inima omului, in proportie cu corpul sau, ceea ce inseamna ca ghepardul are o rezistenta mai mica la effort. Nu poate utiliza aceasta viteza formidabila decat pe perioade scurte. Se pare ca imensa coada a ghepardului actioneaza ca un giroscop, ajutandu-l sa-si mentina echilibrul cand coteste brusc sau cand alearga foarte repede.Majoritatea felinelor au dinti specializati, perfect adaptati prazii predilecte. Caninii, care sunt adesea enormi, se potrivesc pe vertebrele animalului care constituie in general prada, iar felinele pot despica coloana vertebrala a victimei cu precizia unui bisturiu chirurgical.In ciuda tuturor acestor lucruri, aceste animale, care sunt prin natura lor niste ucigasi, nu sunt intotdeauna in stare sa prinda prada. Un ghepard reuseste sa prinda vanatul o data la sase incercari si are de invatat multe pana sa devina un animal de prada eficient.Desi evolutia a dus la aparitia unor animale de prada periculoase, legitima aparare nu a fost ignorata. O cursa a inarmarilor in care atacul si apararea sunt unul pe masura celuilalt! Cine alearga mai repede Cine poate coti brusc Este o intrecere pe care prada o va lua intotdeauna mai in serios decat pradatorul. Pentru gazela este o chestiune de viata sau de moarte. Pentru ghepard doar o masa. Este un dans al mortii care a evouluat in decursul a milioane de ani. De cand a inceput el Care sunt originile acestor carnivoreIn urma cu 37 de milioane de ani au aparut primele feline, mult dupa ce a luat sfarsit era dinozaurilor. Erau animale foarte mici, care traiau in paduri, si semanau cu actualul linsang, care vaneaza in copaci. Erau extrem de agile, cu auz foarte bun si vedere binoculara. In cele din urma, aceste fiinte au parasit copacii si, pentru prima oara, felinele s-au indreptat spre campie.In decurs de numai 2 milioane de ani, au evoluat noi specii de animale, asemanatoare cu felinele, dintre care cele mai cunoscute sunt tigrii cu colti-spada. S-a dovedit insa ca tigru este o denumire cu totul improprie. In primul rand, aceste animale cu colti in forma de spada nu sunt inrudite indeaproape cu tigrii si apoi multe dintre vietati nici nu erau feline unele erau marsupiale. Dar cum foloseau aceste animale caninii lor ascutiti ca niste pumnale Este inca un mister. Au existat multe teorii despre ce mancau aceste animale, iar unele au fost chiar ridicole. S-a spus ca sugeau sangele si tot felul de lucruri, pentru ca savantii nu credeau ca acesti canini foloseau la ceva. Animalele cu colti-spada nu erau capabile sa-si infinga coltii direct in animal pentru ca aveau maxilarele inferioare prea mici. Ca sa muste, ar fi trebuit sa indeparteze maxilarul inferior prea mult in spate. Probabil, infingeau coltii in carnea animalului si trageau inapoi pentru a crea o rana adanca prin sfasiere. Sangele care curgea si socul duceau la moartea animalului atacat. Apoi animalele cu colti-spada faceau ce face orice felina incercau sa sfasie animalul cu ajutorul dintilor din fata. Rupeau bucati mari de carne cu ajutorul dintilor carnasieri si le inghiteau fara a le mesteca. Contrar parerii generale, caninii nu ii incomodau...
Download