...ele lor anterioare sunt trasformate in lopeti sau vasle, relativ scurte si late. La exterior nu se vad nici urme de degete, caci scheletul acestora este prins intr-o masa musculoasa nedivizata, acoperita cu piele. Membrele posterioare lipsesc complet, dar resturi din scheletul lor se mai gasesc printre muschii peretelui corpului.Dimensiunile si greutatea corpului cetaceelor variaza intre limite foarte largi. Delfinii au lungimi de 3-8 m, casalotul de 15-25 m, iar balenele de 25-33 m. Latimea inotatoarei codale poate ajunge pana la 2,5 m la delfini si pana la 7,5 m la balene. Greutatea delfinilor mici variaza intre 80 si 300 de kg, a celor mari intre 500 si 1000 kg, iar a balenelor intre 20.000 si 130.000 kg. Densitatea corpului la casalot si balene este mai mica decat a apei marii, dar la delfini este mai mare.Pielea cetaceelor este golasa si stralucitoare. Epiderma are o grosime medie de 3 mm, iar panicul adipos hipodermic are o grosime ce variaza de la 2 cm, cum este la unii delfini, pana la 16 cm la unele balene. Balenele au pe buze peri senzitivi rari, unii delfini au si ei pe barbie peri rari, iar altii nu au nici urma de par, nici macar in stadiul embrionar.Oasele cetaceelor au structura spongioasa si sunt impregnate cu grasime. Din craniu lipsesc unele oase, iar cele ramase sunt profund modificate la fel si legaturile dintre ele. Falcile sunt alungite, dentarul n-are ramura ascendenta, cutia craniana este globuloasa. Partea cerebrala a craniului este foarte redusa in raport cu partea viscerala. Vertebrele nu se articuleaza intre ele prin zigapofize, care sunt foarte scurte ci numai prin discurile intervertebrale, si coloana vertebrala este foarte elastica. La multe forme vertebrele cervicale sunt sudate intre ele. Coastele sunt foarte curbate. La delfini si casalot ele se prind in mod diferit pe vertebre, si unele si pe stern, dar la balene coastele nu se prind pe vertebre, cu excptia a doua perechi. Centura scapulara este formata din omoplati foarte lati, iar clavicula lipseste. Humerusul, radiusul si cubitusul sunt scurte. Scheletul celor cinci degete este format dintr-un numar variabil de falange, de la 0 pana la 14. Din centura pelviana nu s-au pastrat decat resturi de oase, ascunse printre muschi, fara nici o legatura cu coloana vertebrala. Scheletul membrelor posterioare a disparut complet, numai la balene se gasesc urme de femur si tibia.Creierul cetaceelor este voluminos, sferic si prevazut cu circumvolutii numeroase si complicate. Creierul unei balene de 19 m cantareste 6,5 kg. Totusi este mic in comparatie cu greutatea corpului. Organul olfactiv este rudimentar si centri nervosi respectivi de asemenea, iar mirosul este slab dezvoltat sau lipseste. Nasul serveste numai la respiratie. Ochii sunt foarte mici in comparatie cu corpul. Scoica urechilor lipseste, dar urechea interna este bine dezvoltata si portiunile auditive din creier de asemenea. Cetaceele se orienteaza pe baza vibratiilor transmise de apa.Tubul digestiv al cetaceelor a suferit si el modificari importante fata de cel al celorlalte mamifere. Merita sa fie relevata marimea cavitatii bucale la balene. Un individ de Balena-de-Groenlanda, masurand 20 m lungime, are o cavitate bucala lunga de 5-6 m si lata de 2,5-3 m, asa incat in ea incape o barca de dimensiuni mijlocii, cu echipaj cu tot. Faringele si esofagul balenelor este insa foarte ingust de 10 cm la o balena de 20 m, asa incat ele nu pot inghiti decat animale mici. In schimb, un delfin mai mare poate inghiti in intregime un pinguin sau un pui de foca.Dinti n-au decat delfinii si casalotul, numiti din aceasta cauza odontocete. Balenele, in schimb, sunt lipsite complet de dinti mugurii dentari ai lor se resorb inca din timpul vietii intrauterine. Odontocetele sunt monofiodonte si homodonte, intrucat ele raman cu dentitia de lapte toata viata, iar dintii lor sunt mai mult sau mai putin uniformi si inapti pentru a mesteca hrana. La unele odontocete numarul dintilor a crescut pana la 260, la altele, din contra, s-a redus, iar dintii ramasi pot fi foarte mici sau, din contra, foarte mari. Balenele, lipsite complet de dinti, au in gura -2-formatii cornoase numite fanoane, crescute pe cerul gurii si omoloage, probabil, cu crestele palatine de la celelalte mamifere. Fanoanele sunt niste placi cornoase triunghiulare, groase si prevazute pe marginea lor dinspre limba cu filamente cornoase lungi si dese. Ele atarna de pe cerul gurii si sunt asezate trasversal pe axa corpului si pa...
Download