...on0 tsnext16 tstyrsid11223409 Normal ebSSIttrsidtbl trsid818324trsid11223409trsid11934393SIttgenerator Microsoft ord 10.0.2627SItinfoIttitle SIFILISULSItauthor DanielSItoperator DanielSItcreatimtyr2002tmo5tdy13thr23tmin38SItrevt
imtyr2002tmo5tdy13thr23tmin38SItversion1SItedmins0S
Itnofpages3SItnofords1187SItnofchars6772SItnofchars
s7944SItvern16437SStltrsect tidoctrltftnbjtaenddoctnoxlattoyentexpshrtntnoultr
lspctdntblnsbdbtnospaceforultformshadethorzdoctdgma
rgintdghspace180tdgvspace180tdghorigin1800tdgvorigi
n1440tdghsho1tdgvsho1tjexpandtviekind1tviescale100t
pgbrdrheadtpgbrdrfoottsplytninetftnlytninethtmautsp
tnolnhtadjtbltuseltbalntalntblindtlytcalctbldtlyttb
lrtgrtlnbrkruletnobrkrptbltsnaptogridincelltallofie
ldendseltApplyBrkRulestrppuncttasianbrkruletrsidroo
t818324 tfet0tltrpar tsectd tltrsecttlinex0theadery708tfootery708tcolsx708tend
nheretsectlinegrid360tsectdefaultcltsftnbj Ittpnseclvl1tpnucrmtpnqctpnstart1tpnindent720tpnha
ng Itpntxta .SSIttpnseclvl2tpnucltrtpnqctpnstart1tpnindent720t
pnhang Itpntxta .SSIttpnseclvl3tpndectpnqctpnstart1tpnindent720tpn
hang Itpntxta .SSIttpnseclvl4tpnlcltrtpnqctpnstart1tpnindent720t
pnhang Itpntxta SSIttpnseclvl5tpndectpnqctpnstart1tpnindent720tpnh
ang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl6tpnlcltrtpnqctpnstart1tpnindent720tp
nhang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl7tpnlcrmtpnqctpnstart1tpnindent720tpn
hang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl8tpnlcltrtpnqctpnstart1tpnindent720tp
nhang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl9tpnlcrmtpnqctpnstart1tpnindent720tpn
hang Itpntxtb SItpntxta SStpardtplain tltrparts15tqc tli0tri0tsb100tsa100tsbauto1tsaauto1tidctlpartaspa
lphataspnumtfaautotadjustrighttrin0tlin0titap0tpara
rsid11223409 trtlchtfcs1 taf0tafs24talang1025 tltrchtfcs0 tfs24tlang1033tlangfe2052tlochtaf0thichtaf0tdbchta
f13tcgridtlangnp1033tlangfenp2052 Itrtlchtfcs1 tabtaf1 tltrchtfcs0 tbtf1tultinsrsid11223409 thichtaf1tdbchtaf13tlochtf1 SIFILISULSItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tinsrsid11223409 tpar Stpard tltrparts15tql tli0tri0tsb100tsa100tsbauto1tsaauto1tidctlpartaspa
lphataspnumtfaautotadjustrighttrin0tlin0titap0tpara
rsid11223409 Itrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tinsrsid11223409 ttttttttttttttttttttthichtaf0tdbchtaf13tlochtf0 SItrtlchtfcs1 taf1 tltrchtfcs0 tf1tinsrsid11223409 thichtaf1tdbchtaf13tlochtf1 Sifilisul luesul este cea mai grava boala venerica. De-a lungul a patru secole de la aparitia acestei boli in Europa -adusa de marinarii lui Cristofor Columb din Haiti- aceasta a purtat mai multe denumiri thichtaf1tdbchtaf13tlochtf1 boala napolitana, malum francorum, malo galico, ciuma veneriana sau denumiri inspirate de nationalitatea femeii de la care s-a contactat boala. J de Bethancourt denumeste boala cu termenul de lues venera lues in limba latina inesmnand plaga. In jurul athichtaf1tdbchtaf13tlochtf1 nthichtaf1tdbchtaf13tlochtf1 ului 1530, medicul italian G. Francastro inlocuieste termenul cu denumirea de sifilis. Considerata la inceput ca find rezultat al desfraului, boala a fost neglijata. Contaminabila si prin alte moduri, ca rezultat al promiscuitatii sau ignorantei, origineathichtaf1tdbchtaf13tlochtf1 thichtaf1tdbchtaf13tlochtf1 bolii a fost considerata a fi putrefactia, caldura excesiva, mirosul de mlastina, sangele necurat al menstruatiei, constelatiile nefavorabile - toate aceste explicatii constituind, de fapt, rezultatul obscurantismului, misticismului, in general, al ignorathichtaf1tdbchtaf13tlochtf1 nthichtaf1tdbchtaf13tlochtf1 tei din acele vremuri. Din aceste considerente, gnu a existat propriu-zis un tratament corect al acestei boli grave. Ricard, in 1838, deosebeste sifilisul de blenoragie, facand si o descriere precisa a bolii. In 1905, Fr. Schaudin si E. Hoffman stabilesc thichtaf1tdbchtaf13tlochtf1 athichtaf1tdbchtaf13tlochtf1 gentul patogen al luesului- Treponema pallidum, iar assermann descopera reactia serologica. La scurt timp, in 1910, apare in tratamentul sifilisului arsenicul si bismutul, iar din 1943 penicilina.tSItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tinsrsid11223409 tpar SItrtlchtfcs1 taf1 tltrchtfcs0 tf1tinsrsid11223409 thichtaf1tdbchtaf13tlochtf1 Microbul, putin rezistent la conditiile de mediu, este trthichtaf1tdbchtaf13tlochtf1 ansmis, in peste 96 din cazuri, prin contact sexual si foarte rar extragenital. Transmiterea bolii ester favorizata de situatii economice si sociale dificile,razboi, deplasari interne sau externe mai indelungate si contacte dubioase, migrarea populatiei,thichtaf1tdbchtaf13tlochtf1 thichtaf1tdbchtaf13tlochtf1 utilizarea contraceptivelor, activitate sexuala precoce, contact cu purtatoare sanatoase - persoane insuficient tratate, nevindecate complet. tSItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tinsrsid11223409 tpar SItrtlchtfcs1 taf1 tltrchtfcs0 tf1tinsrsid11223409 thichtaf1tdbchtaf13tlochtf1 Treponema ester distrusa de temperaturile de peste 41 grade, de antiseptice, chiar si de cele mai slabe. Estethichtaf1tdbchtaf13tlochtf1 distrusa chiar de simpla spalare cu apa si sapun, daca microbul ester pe suprafata pielii, iar spalarea se face in primele 15-20 minute de la contact. Pe un mediu umed, insa, treponema rezista mai bine, putandu-se transmite prin intermediul veselei, obiethichtaf1tdbchtaf13tlochtf1 cthichtaf1tdbchtaf13tlochtf1 te de toaleta intima, periuta de dinti, folosirea dusurilor straine. Ea se transmite prin sange, saliva, lapte sau lichid spermatic. Microbul adjudge in organism, in 96 din cazuri, prin contact sexual, find localizat la nivelul organelor genitale.tSItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tinsrsid11223409 tpar SItrtlchtfcs1 taf1 tltrchtfcs0 tf1tinsrsid11223409 thichtaf1tdbchtaf13tlochtf1 Clinicthichtaf1tdbchtaf13tlochtf1 , debutul imbolnavirii de sifilis se caracterizeaza astfel la locul de contact apar mici leziuni care, in peste 90 din cazuri, se situeaza la nivelul organelor genitale gland, labii mari, labii mici, vagin, col uterin sau orificiul extern al uretrei. Athichtaf1tdbchtaf13tlochtf1 cthichtaf1tdbchtaf13tlochtf1 este leziuni contin microbii bolii sifilitice. Period de liniste aparenta, ce corespunde, in realitate, fazei de incubatie, se caracterizeaza printr-o etapa septicemica si poate fi scurtata la 10-12 zile, in prezenta existentei unei leziuni genitale sau pthichtaf1tdbchtaf13tlochtf1 rthichtaf1tdbchtaf13tlochtf1 elungita, in special, sub influenta terapiei cu antibiotice, efectuata pentru afectiuni intercurente. Dupa aceasta period, la locul de contact apare de obicei o ulceratie mica, asemenea unei zgarieturi, care dupa cateva zile creste ajungand la o formatiunthichtaf1tdbchtaf13tlochtf1 ethichtaf1tdbchtaf13tlochtf1 cu diametrul de 0.5-2 cm, rotunda sau ovalara, nedureroasa, tare, de culoare rosie inchisa, cu fundul indurat si margini estompate. Indolora, ea devine totusi dureroasa numai in caz de suprainfectie si ester acoperita, de obicei, de o crusta pseudomembrathichtaf1tdbchtaf13tlochtf1 nthichtaf1tdbchtaf13tlochtf1 oasa cenusie. Dupa 4-5 zile, ulceratia se infitreaza, in 8-10 zile, realizandu-se induratia caracteristica.aceste simptome formeaza de fapt caracteristicile sifilisul...
Download