... laturile caruia sunt doua cordoane numite piramide bulbare pyramidum medullae oblongata, care se gasesc in continuarea cordoanelor ventrale ale maduvei. Ele sunt mai groase in partea craniala a bulbului si mai subtiri in partea lui caudala. Pe partea laterala a fiecarei piramide este santul colateral ventral. Pe partile laterale ale bulbului, lateral de santul colateral ventral, sunt cordoanele laterale ale bulbului funiculi laterale medullae oblongata marginite posterior de santul colateral dorsal. Fiecare cordon lateral se termina cranial printr-o umflatura ovala cu axul mare dispus longitudinal, care se numeste oliva bulbara. Pe fata posterioara, bulbul prezinta santul median dorsal. Pe laturile lui sunt cordoanele formate de fasciculele lui Goll gracilis si Burdach cuneatus, separate prin santul intermediar dorsal. In partea caudala a bulbului ele au aceeasi dispozitie ca in maduva. In jumatatea craniala a bulbului, cordoanele formate din fasciculele lui Goll si Burdach se departeaza de linia mediana orientandu-se oblic in sus si lateral si determinand in prelungirea canalului ependimar formarea unei cavitati care se numeste ventriculul al IV-lea ventriculus quartus. De la acest nivel, fasciculul lui Burdach se continua cu o formatiune care se numeste corpul restiform corpus restiforme cu pedunculul cerebelos inferior, iar fasciculul lui Goll se continua cu o formatiune numita piramida posterioara. Structura bulbului rahidian are doua caracteristici existenta ventriculului al IV-lea si dispozitia celor doua feluri de substante. In interiorul bulbului rahidian, canalul ependimar se largeste mult si formeaza partea bulbara a ventriculului al IV-lea, ventricul ce este o cavitate asezata intre bulb, punte si creierul mic el are o forma rombica de aceea se mai numeste fosa romboidala. Partea bulbara are forma unui triunghi cu baza in sus. Ventriculul al IV-lea este situat in partea dorsala a bulbului, iar masa de substanta nervoasa formeaza planseul podeaua lui, pe care se observa un sant longitudinal numit fisura mediana posterioara fissura mediana medullae oblongata, de la care pornesc in ambele parti niste dungi numite strii medulare striae medullares. Fisura mediana posterioara impreuna cu striile medulare poarta numele de calamus scriptorius. Ventriculul al IV-lea este acoperit dorsal, in portiunea bulbara, cu o membrana epiteliala foarte subtire. Substantele alba si cenusie care se gasesc in alcatuirea bulbului, sunt expuse intr-un mod caracteristic. Se stie ca unele din fibrele nervoase care formeaza piramidele anterioare se incruciseaza la nivelul bulbului, adica trec dintr-o parte in cealalta parte aceasta incrucisare se numeste decusatia piramidelor si marcheaza limita caudala a bulbului. La nivelul bulbului rahidian se incruciseaza si unele fibre senzitive. Din cauza acestor incrucisari, substanta alba a bulbului strabate prin masa de substanta cenusie, pe care o fragmenteaza. Se formeaza astfel fragmente de substanta cenusie inconjurate de fascicule de substanta alba. Aceste fragmente se numesc centri sau nuclei bulbari. Din fragmentarea coloanelor ventrale se formeaza nuclei motori, din fragmentarea coloanelor dorsale, nuclei senzitivi, iar din a celor laterale, nuclei vegetativi. Bulbul indeplineste functia de conducere si de centru nervos. Functia de conducere este realizata prin fasciculele care trec prin bulb, venind de la maduva sau encefal, sau care pornesc din bulb spre maduva sau encefal. Bulbul reprezinta locul de trecere al cailor senzitive si motoare dintre maduva si restul encefalului. El conduce excitatiile care vin din maduva spinarii si trec la diferite segmente ale encefalului de asemenea conduce impulsurile motoare care iau nastere la diferite niveluri ale encefalului si trec la maduva spinarii pentru a ajunge la organele efectuare. Caracteristic in aceasta conducere este faptul ca ea se face incrucisat, adica trece dintr-o parte in alta. Aceasta se poate constata astfel sectionand jumatatea dreapta a bulbului, se produce paralizia muschilor din jumatatea stanga a corpului. Ca centru nervos, bulbul joaca un rol important in organism. El realizeaza, prin centrii sai, functiile principalelor organe ale corpului. Particularitatea acestor centri este automatismul sau capacitatea de a se excita in urma ...
Download