...neral de forma sferica si are o structura formata din trei membrane- Membrana externa, numita sclerotica, de culoare alba sidefie, fibroasa si rezistenta, inextensibila la adult, dar usor extensibila in prima copilarie, este numita si scoica sclerala, deoarece mentine forma globului ocular si a fost asemuita cu sistemul osos din alte parti ale organismului. Este formata din fibre conjunctive-elastice, impletite in patru straturi, in sistem de retea de ba-lon, care ii da rezistenta si starea opaca, netransparenta. Aceste fibre iau nas-tere prin secretarea de substante colagene si mucopolizaharizi a unor celule nu-mite fibrocite. Daca genetic aceste celule nu au mesaj normal de sintetizare a acestor substante, apar fibre cu rezistenta redusa, care prin presiunea conti-nutului globului ocular se alungesc sau isi modifica forma, putand sa duca la tulburari de refractie cum este miopia, astigmatismul, cheratoconul.Rolul fiziologic al scleroticei este de a proteja celelalte componente oculare.Membrana externa, sclerotica, in 16 anterioara, la polul anterior isi mo-difica structura prin plasarea fibrelor in sistem paralel, ceea ce face ca aceasta portiune sa devina transparenta. Aceasta zona este numita corneea transpa-renta, prin care patrunde lumina, excitantul specific al ochiului. Corneea poate fi asemuita cu geamul unei incaperi. Corneea are principalul rol optic de a permite patrunderea radiatiilor luminoase si, prin puterea ei de refractie de 40 de dioptrii, de a devia traiectoria luminii, pentru a ajunge la retina.- Membrana mijlocie este numita uveea si se imparte in uveea anterioara si uveea posterioara. Uveea anterioara cuprinde la randul ei doua elemente corpul ciliar si irisul.Corpul ciliar este format de muschii ciliari si procesele ciliare.Muschii ciliari sunt netezi, nesupusi vointei si functioneaza reflex, avand legaturi foarte fine cu lentila cristaliniana transparenta. Indeplinesc cea mai importanta functie optica oculara si anume punerea la punct a imaginii pe care o fixam de la orice distanta. Aceasta este functia de acomodatie vizuala, necesara unei vederi clare in privirea de la orice distanta dorim. Muschii actioneaza prin contractie sau relaxare asupra cristalinului.Procesele ciliare, bogat vascularizate, secreta umoarea apoasa necesara mentinerii presiunii normale intraoculare, precum si nutritiei formatiunilor care nu au vase, cum sunt corneea si cristalinul.Irisul, membrana diafragmatica situata vertical in fata cristalinului este colorata diferit de la subiect la subiect, de la rasa la rasa. Central, irisul are un orificiu numit pupila.Pupila isi poate micsora sau mari diametrul in raport cu lumina din me-diul exterior, avand in mod reflex rolul de a doza cantitatea de lumina ce patrunde in interiorul ochiului pana la retina.Uvcea posterioara, cunoscuta si sub numele de coroida, este asemuita cu un burete vascular, deoarece contine aproape in totalitate numai vase de di-ferite marimi, care au rolul de a hrani retina si celelalte componente oculare.Coroida contine si un pigment, care realizeaza asa numita camera ob-scura a ochiului.- A treia membrana a ochiului este retina, de tip nervos, formata din 10 straturi in care exista 3 tipuri de neuroni primul neuron conul si basto-nasul al doilea neuron celula bipolara si al treilea neuron celula ganglionara.La acest nivel se face transformarea radiatiei luminoase in energie elec-trica, care transmite mesajul vizual la scoarta cerebrala. Conurile si basto-nasele sunt neuronii cei mai importanti, care contin substantele fotosensibile si anume iodopsina si rodopsina, substante care au in compozitia lor ca element esential vitamina A. Conurile sunt asezate in centrul fundului de ochi in zona numita macula optica pata optica.Exista in general pana la aproximativ 8000000 de celule, care se ocupa cu perceperea formei elementelor fixate simtul formelor si cu distingerea lu-minii monocromatice, deci a culorilor simtul cromatic.Bastonasele sunt cu aproximatie in numar de peste 60000000 elemente si au proprietatea de a sesiza intensitati de lumina din ce in ce mai reduse, adica permit orientarea in lumina redusa, in intuneric simtul luminos.Excitantul specific al acestor celule neuroni este radiatia electromagne-tica, adica lumina compusa alba, formata din particule foarte fine numite fo-toni sau cuante de lumina.Cuantele de lumina patrund in ochi prin mediile transparente si refrin-gente, cum sunt corneea, umoarea apoasa, cristalinul si corpul vitros. Ajunse la conuri si bastonase, determina un microbombardament, deoarece au masa si viteza, rupand molecula de substanta fotosensibila iodopsina si rodopsina. Are loc o transformare fotofizicochimica, ce se face prin rezonanta paramagnetica si electronii sunt aruncati pe orbite externe, determinand o diferenta de potential. Aceasta diferenta de potential se transmite prin cei-lalti neuroni celule bipolare si ganglionare, prin nervii optici si caile optice pana la scoarta cerebrala, unde se formeaza imaginea prin mecanism psihic.Aceasta proprietate piezoelectronica a neuronilor retinieni da posibilita-tea transformarii luminii in energie electrica, care duce mesajul vizual la scoarta cerebrala.Deci imaginea vizuala, asa cum infatiseaza tot ce fixam din mediul ex-tern, este completa si se formeaza intr-o etapa optica mediile transparente si refringente, una fiziologica mecanismele petrecute in neuronii retinieni si o etapa psihica interpretarea mesajului in scoarta cerebrala.Componenta optica oculara, formata din corneea transparenta, situata in polul anterior al globului ocular si refringenta cu o putere de 40 de diop-trii, poate sa dirijeze razele luminoase sosite la ea. Umoarea apoasa care este numai transparenta, se afla in spatele corneei, in asa numita camera anterioara a ochiului, care din punct de vedere optic nu are decat sa conduca razele lu-minoase.Al treilea element si foarte important este lentila cristaliana convexa, transparenta, si refringenta de 20 de dioptrii.Aceasta lentila este legata prin fibre foarte fine zonula Zinn de muschii ciliari. Cristalinul este situat in spatele irisului si are posibilitatea prin con-tractia reflexa a muschiului ciliar fie sa-si creasca refrigenta se bombeaza permitand vederea de aproape, fie sa-si scada refringenta se turteste, per-mitand vederea la distanta.Aceasta proprietate este acomodatia vizuala, care ne permite sa vedem clar de la orice distanta privim.In spatele cristalinului si deci in restul continutului ocular se afla corpul vitros sau umoarea sticloasa element transparent, gratie unui edificiu chi-mic colagenic cu o structura foarte fina, lipsita de orice alt element struc-tural si mai ales de vase. Rolul corpului vitros este de a permite razelor sa ajunga la neuronii retinieni.Anexele globului ocular. Ca sa functioneze in conditii bune, globul ocu-lar sau aparatul de luat vederi are aparate ajutatoare sau anexele.Orbita este o cavitate de forma piramidala, patruunghiulara, cu varful indreptat posterior si u...
Download