...a readuca la normal constantele tulburate. In conditii fiziologice, din volumul sanguin total 10 se gasesc in cord, 8 se gasesc in circulatia pulmonara, 12 in artere, 5 in capilare si app. 65 in sectorul venos in special in venule si venele mici. Mecanismele de reglare actioneaza modificand dupa necesitati calibrul arteriolelor sisau al sectorului venos precum si repartitia sangelui intre diferite sectoare vasculare mentinand astfel hemodinamica normala in pofida variatiilor irigatiei sistemice sau locale.Arteriolele opun cea mai mare rezistenta fluxului sanguin vasele rezistentei iar modificarile tonusului lor influenteaza debitul sanguin tisular prin modificarea fluxului capilar. Capilarele nu au celule musculare sau fibre nervoase motorii in structura peretilor, de aceea modificarile de calibru sunt in cea mai mare parte pasive fiind determinate de vasodilatatia arteriolelor si de staza venoasa. Dar volumul cel mai mare de sange este cuprins in sectorul venos vasele capacitatii, de aceea, mentinerea tonusului acestui sector in special al venulelor si venelor mici dotate cu putere de vasomotricitate detine cea mai mare importanta pentru mentinerea hemodinamicii. Activitatea cordului si tonusul patului vascular sunt reglate pe cale neurovegetativa si umorala, sistemul circulator avand o bogata inervatie vegetativa, dar si de o serie de substante de natura hormonala sau umorala prezente in sange. Modificarile adaptative cardiovasculare in diferite conditii fiziologice se realizeaza prin mecanisme complexe de reglare intrinseci si extrinseci.1.1Mecanismele intrinseci cardiaceSunt demonstrate de faptul ca inima scoasa din organism, deci lipsita de influente exterioare, continua sa se contracte si chiar isi poate adapta in anumite limite debitul prin modificari adecvate de frecventa sisau ale volumului sistolic. Frecventa cardiaca ce poate creste cu 10-30 fata de nivelul bazal este influentata prin destinderea pasiva a peretilor atriuului drept.Volumul cardiac este influentat in vivo de trei factori1.presarcina sau gradul de intindere a fibrei miocardice inainte de inceputul sistolei2.contractilitatea miocardului3.postsarcina sau rezistenta opusa sangelui de catre tonusul vascular.Adaptarea prin mecanisme intrinseci a fost demonstrata experimental pe un preparat cord-pulmon lipsit de inervatie prin intreruperea circulatiei cerebrale de catre Frank 1895 si Starling 1910 stabilindu-se legea inimii sau legea Frank-Starling. Atat in conditii de intoarcere venoasa crescuta presarcina cat si in conditiile cresterii presiunii in aorta postsarcina forta de contractie a miocardului poate creste peste valoarea de repaus prin intinderea fibrei musculare, forta fiind direct proportionala cu gradul de alungire a fibrei pana la o alungire maximala, adica 120 fata de conditiile de repaus.Prin cresterea volumului telediastolic sarcomerele devin usor alungite crescandu-se astfel numarul situsurilor pentru interactiunea dintre filamentele de actina si cele de miozina, gradul de intrepatrundere glisare crescand realizandu-se situarea filamentelor intr-o pozitie de interdigitatie optima pentru contractie. Inima nu arunca in circulatie toata cantitatea de sange din ventriculul stang unde se acumuleaza o rezerva de sange cresterea volumului telediastolic sau diastolic final care produce o intindere mai accentuata a fibrelor miocardice astfel incat dupa 15-30 secunde se va stabili un nou echilibru cu expulzarea intregii cantitati de sange din ventricul.Mecanisme intrinseci vasculareAutoreglarea intrinseca locala a vaselor sanguine, in special mici cu celule de tip monounitar lipsite de inervatie dar care genereaza la distensia mecanica potentiale de actiune ce difuzeaza apoi la cele vecine celulele pacemaker este rezultatul activitatii miogene proprii.Automatismul vascular este generat de instabilitatea membranei celulelor pacemaker din tunica medie a metarteriolelor, arteriolelor mici si sfincterelor precapilare care prezinta descarcari ce determina cresterea tonusului musculaturi netede vasoconstrictie cu modificarea fluxului sanguin si a rezistentei vasculare rezultand modificarea presiunii sangelui.Fluxul sanguin tisular este rezultatul echilibrului dintre contractia fibrelor musculaturii netede parietale si dilatatia acestor fibre sub influenta metabolitilor celulari, a reducerii aportului de O2 , sau a ambilor factori la un loc. Prin mecanismul d...
Download