...numeau sulful Kibrit si sustineau ca metalele toate metalele sunt formate din Kibrit sulf sau zibak sulf si mercur. Aceasta teorie avea sa fie reluata mai tarziu de Becher si Stahl, la baza teoriei flogistice. Sulful era primit ca unul din elementele metalelor, de unde si adagiul Onia metala ex sulphure et argento vivo constitut. Se cuprindea in termen general de sulf o intreaga grupa de substante diferite, dar cu propritatea de a arde. In aceata perioada se considerau toate corpurile combustibile ca o condensare a materiei focului, sulful fiind un principiu al focului. Din acest motiv , proprietatile sulfului si a altor combinatii ale sale SO2 a fost mult cercetate in Evul Mediu si au ramas multe scrieri in legatura cu aceste lucrari.Aparitia prafului de pusca, al carui descoperitor este considerat de cei mai multi calugarul Roger Bacon 1210 1292, care l-ar fi obtinut pe baza unor retete alchimice arabe, gasite la Paris in timpul celor 10 ani cat a stat in capitala Frantei, da o noua importanta sulfului. Reteta acestui praf de pusca era initial 75 parti azotat de potasiu, 12 parti sulf si 13 parti carbune. Mai tarziu, azotatul de potasiu a fost inlocuit cu clorat de potasiu.In 1772, Lavoiser, dupa studiile facute asupra combustiei, arata ca sulful este un element chimic.Adevarata importanta a sulfului apare insa prin intrebuintarea sa la fabricarea acidului sulfuric, cel mai important dintre acizii pe care ii foloseste industria chimica .Vechile exloatari de sulf din Italia, une sulful se gaseste la suprafata pamantului, necombinat, ci numai amestecat cu pamant in special silicie si piatra de var, numite inca de pe vremea romanilor, calcaroni, nu mai erau suficiente. De astfel, acest procedeu era si neeconomic, caci o parte din sulf ce folosea din lipsa de lemn drept combustibil pentru a topi cealalta parte care apoi se separa ca sulf curat. Daca in anul 1859, E. D. Drake, cautand la Titusville in SUA zacaminte de sare a descopeerit titei, un deceniu mai tarziu1878, cautandu-se petrol in Luisiana s-au descoperit zacaminte de sulf. Dar spre deosebire decele din Sicilia unde sulful se gasestela suprafata pamantului -,cele din Luisiana si apoi cele din Texass , si Ne Gulf se gasesc la o adancime de 150m. Exploatarea sulfului prin sapare , ca in mine , nu era posibila din cauza gazelor toxice ce se degajau hidrogen sulfurat si care provocasera moartea multor mineri.In anul 1891, germanul Hermann Frash 1852 1914 plecat cu familia in SUA in 1868, dupa ce studiasera rafinarea petrulului, a descoperit procedeul carei poarta numele prin care cu ajutorul sondelor se trimite in zacamant abur sub presiune care topeste sulful si-l arunca afara, la suprafata pamantului, unde se solidifica aproape in stare pura.Dupa cel de-al doilea razboi mondial, exploatarea petrolului si a gazelor naturale s-a dezvoltat foarte mult. In vreme ce in tara noastra gazul metan este deo puritate de peste 99,5, in Franta s-au descoperit, in regiunea Lacq, gaze care nu puteau fi folosite in intrebuintari casnice din cauza mirosului neplacut. Contineau peste 15 hidrogen sulfurat. Era necesara o purificare dificila. Dupa sutdii facute s-a reusit ca gazul metan sa fie trimis purificat la consumatori, iar hidrogenul sulfurat sa fie retinut si transformat in sulf. Astfel, Franta a ajuns sa produca anual peste 1milion de tone si sa fie printer cele mai importante producatoare de sulf din lume.Utilizarile sulfului extind mereu de la fabricarea acidului sulfuric, care ramane principala s-a cerere, la vulcanizarea cauciucului, la fabricarea unor medicamente sulfamide si mai ales, a unor coloranti si apoi la rafinarea petrolului devenind una din materiile prime indispensabile industriei chimice moderne. Din acest motiv si producerea de sulf se extinde. Pe langa extractia sulfului nativ din pamant s-a trecut la separarea sa sau a SO2 din minereurile care il contin si in special din pilite si calcopirite.Za5sSàMNMNYaaaaaaZYZaa 1h à!ia8i8NormalCJsHaJmHsHtHAiDefault Paragraph FonteHTML Preformatted72aPx4 t.25i9BCJOJaQJaJaaJph.Ui.HyperlinkBphZMNMNYt000000
00ZYZZ-5ABGHSacjouIà,-348DEJKMNRVsaglqrSai26HMUVXYs
cjnstzaaaaaaa aaaa1a4aaaDaEaKaLaTaXacaeamaqauayaaSaaaaaaaaaaaaaa
aaaaaaaaa !,12FJLMRSiaghlmvS 0239CDFGMNZicdjlvi,-36DEIJLQXYt
scgmnpIai59DEJNXabeitz...
Download