...intetice. Dupa structura macromoleculelor se deosebesc polimeri cu structura liniara in care fiecare macromolecula este alcatuita dintr-o catena filiformapolimeri cu structura ramificata la care macromoleculele sint formate din catene ramificate polimeri cu structura reticulara sau tridimensionala la care catenele sint legate intre ele chimic prin punti constituite din meri sau alti agenti de legatura formand un gen de carcasa spatiala. Dupa tipul reactiei de formare a compusului macromolecular se deosebesc reactii de polimerizare si reactii de policondensare. Dupa proprietatile termomecanice produsii macromoleculari se impart in Elastomeri sau cauciucuri, care manifesta o mare elasticitate la temperatura obisnuita materiale plastice, care pot fi prelucrate la formare la cald in vederea obtinerii pieselor rigide de forma dorita fire sau fibre, adica compusii macromoleculari ce pot fi filati in vederea obtinerii monofirelor sau fibrelor rezistente la tractiune mecanica sau efecte termice. Dupa comportarea la incalzire materialele plastice pot fi grupate in materiale termoplastice, care pot fi supuse la inmuieri sau topiri repetate, fara sa fie transformate din punct de vedere chimic. De aceea pot fi prelucrate la cald prin diferite procedee injectarea, presare, extrudere etc. , materiale termoreactive care prin incalzire se inmoaie un timp, dupa care se solidifica inca la cald, adica devin termorigide. Mecanismele reactiilor de polimerizare. Reactiile de polimerizare se desfasoara dupa mecanisme diferite, care decurg insa toate prin reactii de aditii moleculare. Dimerii, trimerii , tetramerii , adica compusii cu grad mic de polimerizare, pot fi considerati rezultati prin urmatoarea reactie bimoleculara doua molecule de monomer, in urma ciocnirii intre ele, formeaza o molecula de dimer, care, prin ciocnire cu o molecula de monomer, trece intr-un trimer etc. Acest mecanism de polimerizare se numeste pas cu pas sau prin reactii consecutive. Avand in vedere ca, pe de o parte, pentru formarea unui trimer este necesar ca dimerul sa se gaseasca intr-o concentratie relativ mare, iar pe de alta parte, pe masura formarii acestor polimeri, concentrati in monomer scade, rezulta ca dupa acest mecanism nu se pot forma compusi macromoleculari , ci numai compusi cu grad mic de polimerizare. O alchena care polimerizeaza dupa acest mecanism este izobutena. Prin dimerizarea izobutenei rezulta diizobutena, mai exact un amestec de doua diizobutene CH3 CH3 CH3 CH3 CH3 CH2 CH2C CH 2 C CH3 C CH C CH3 C -CH2-C CH3 CH3 CH3 CH3 CH3 CH3 Reactia este catalizata de acizi tari. Se considera ca protonul acidului se aditioneaza la unul din atomii de carbon ai dublei legaturi, celalalt atom de carbon dobandind astfel o sarcina pozitiva. Acest carbocation rezultat poate aditiona o alta molecula de alchena cu formarea unui carbocation de dimer CH3 CH3 HH2CC H3C C CH3 CH3 CH3 CH3 CH3 CH3 H3C C H2C C H3CC CH2C CH3 CH3 CH3 CH3 Care se stabilizeaza prin expulzarea unui proton de la un atom de carbon vecin atomului de carbon pozitiv. Aceasta se poate realiza pe doua cai CH3 CH3 CH3 CH3 CH2 CH2C CH 2 C HCH3 - C-CH CH3 C-CH2-C CH3 CH3 ...
Download