...tpntxta SStpardtplain tltrpartql tli0tri0tidctlpartnooverflotfaautotrin0tlin0titap0 trtlchtfcs1 taf0tafs20talang1025 tltrchtfcs0 tfs20tlang1033tlangfe1033tcgridtlangnp1033tlangfen
p1033 Itrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tfs26tinsrsid8605709 tpar Stpard tltrpartqc tli0tri0tidctlpartnooverflotfaautotrin0tlin0titap0 Itrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tshadtfs48tinsrsid8605709 Lumina artificialatpar Stpard tltrpartql tli0tri0tidctlpartnooverflotfaautotrin0tlin0titap0 Itrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tfs26tinsrsid8605709 tpar tpar Stpard tltrpartqj tli0tri0tidctlpartnooverflotfaautotrin0tlin0titap0 Itrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tfs26tinsrsid8605709 ttab SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tfs28tinsrsid8605709 Din cele mai vechi timpuri oamenii au inventat diverse lucruri pentru a-si face viata mai usoarte3. Descoperirea focului a reprezentat un pas colosal teen evolutia omenirii. Focul dte3dea nu numai cte3ldurte3 dar si luminte3. Nimeni nu stie cte2tte3 vreme s-a scurs de cte2nd omul a folosit pentru prima oarte3 un fitil teentr-un vas cu grte3sime animalte3 dar cert este cte3 s-au gte3sit lte3mpi primitive scobite teen roci calcaroase sau gresie ,datte2nd din jurul anului 80 000 tee.e.n. tcen Iran, s-au gte3sit lte3mpi cu ceramicte3 vechi de cte2teva mii de ani. tpar ttab Dupte3 relatte3rile biblice teen templul lui Solomon , teen sec. X tee.e.n., existau lumte2nte3ri fte3cute din grte3simi animale. Acestea se mai folosesc tbai astte3zi teen temple dar ele au apte3rut teen locuintfee abia teen Evul Mediu.tpar ttab Perioada modernte3 a luminatfeiei a teenceput teenste3 cu inventarea lte3mpii cu petrol. De la acest prim pas teen crearea luminii artificiale au trecut mai bine de 200 de ani. Ste3 urmte3rim succint evolutfeia luminatfeiei. tpar ttab Prima lampte3 cu petrol a pte3rut teen 1784 , invenatte3 de cte3tre elvetfeianul Ami Argand. Lte3mpile lui aveau fitil cu tub aerul intra printr-o gaurte3 lateralte3 tbai ietbaea prin interiorul fitilului. Flacte3ra dte3dea o luminte3 puternicte3 tbai rezulta o cantitate micte3 de funingine. Mai tte2rziu lte3mpile Argand au folosit parafina ceea ce teembunte3tte3tfeea calitatea flte3cte3rii. Parafina se folosetbate tbai azi teen lte3mpile Tilley moderne. tpar ttab Urmte3torulpas teen crearea luminii artificiale a fost folosirea gazului iluminator. Astfel teen 1798 illiam Murdor a iluminta o petbaterte3 din apropierea casei lui din Cornall prin arderea unui astfel de gaz luminator , apoi dupte3 12 ani a folosit acelatbai procedeu pentru iluminarea casei din Redruth, dupte3 care a teencercat iluminarea unei fabrici din apropierea Birmingham-ului. Prima stradte3 iluminatte3 cu gaz a fost strada Pall Mall din Londra , teen 1807. Iluminarea cu gaz s-a rte3spte2ndit pte2nte3 teen 1830 teen aproape toatte3 Europa tbai teen principale oratbae ale Americii de Nord. Folosirea gazului pentru iluminat a fte3cut un mare pas teenainte prin folosirea lte3mpii cu plaste3 incandescentte3. Aceasta a fost prezentatte3 pentru prima oarte3 teen 1885 de cte3tre baronul von elsbach. El a fixat o plaste3 incandescentte3 de un tub care fte3cea amestecul gaz-aer. Dacte3 amestecul era aprins plasa lumina cu o luminte3 strte3lucitoare, albte3 tbai caldte3. Aceastte3 metodte3 care era foarte eficientte3 a concurat electricitatea - urmte3torul pas teen iluminatul artificial - pte2nte3 teen anii treizeci. tpar Deci urmte3torul pas teen producerea luminii artificiale este folosirea curentului electric.tpar Primele lte3mpi cu curent au fost elaborate teen 1809 de Sir Humphrey Davy . Aceste lte3mpi erau lte3mpi cu arc carbonic la cei doi poli ai unei baterii era fixatte3 o baghette3 de carbon acestea atingte2ndu-se la locul contactului, producte2nd o luminp albte3 , incandescentte3 dacte3 acestea erau teendepte3rtate la aproximativ 10 cm distantfete3 , se obtfeine un arc luminos alb , puternic. Pte2nte3 teen 1850 lte3mpile cu arc electric au luminat temorar strte3zile oratbaelor Paris, Londra, Ne-Yorrk, Berlin. Prima lampte3 cu arc electric permanentte3 a fost instalatte3 teen 1862 teen farul Dungeuness.tpar Detbai lumina lte3mpilor cu arc carbonic era foarte puternicte3 , dezavantajele tendash tbai anume sunt mari, greoiae, produc multte3 murdte3rie, necesitte3 reglaj permanent tendash a dus la cte3utarea altor solutfeii. Astfel cercette3torii au experimentat trecera unui curent elctric printr-un filamnet subtfeire , bun conducte3tor de curent filamnetul se teencte3lzetbate pte2nte3 la incandescentfete3 , emitfete2nd luminte3. tpar Primul bec incandescent numit apoi simplu t84bect93 a fost inventat de Sir Joseph San teen 1878, care a introdus o bucatte3 subtfeire de celulozte3 teentr-un glob de sticlte3 care apoi a fost teenchis ermetic. El a teencte3lzit apoi filamentul, a aspirat gazele obtfeinte2nd vid teen interiorul globului.tpar La un an dupte3 aceasta Thomas Edison tendash tbai de numele acestuia este legatte3 invenatrea becului tbai nu de a predecesorului ste3u tendash a elaborat un bec teen care filamentul era un fir subtfeire ,carbonizat de bambus, iar teen 1882 a construit prima centralte3 electricte3 la Ne-York, centralte3 care producea curent suficient pentru 10 000 de becuri. tpar tcencepea era electricitte3tfeii. tpar Astte3zi filamentul incandescent al becului este reprezentat dintr-o spiralte3 de olfram . Curentul electric teel teencte3lzetbate pte2nte3 la 2700 grade Celsius. La aceastte3 temperaturte3 emite o luminte3 albte3, puternicte3. tpar Intensitatea luminii se mte3soarte3 teen lumeni iar randamentul se obtfeine prin raportarea luminii produse la curentul consumat. tpar Un inconvenient al becului cu olfarm este cte3 atomii de olfram se evaporte3 de pe suprafatfea filamentului tbai se condenseazte3 pe suprafatfea interioarte3 a teenvelitbaului de sticlte3. Astfel, teenvelitbaul se teentunecte3 tbai filamentul se evaporte3 treptat, se subtfeiazte3 tbai se rupe iar becul se arde.tpar Pentru reducerea evaporte3rii filamentului becrile se umplu cu argon sau nitrogen gazos, dar evaporarea nu poate fi opritte3 complet. Cretbaterea temperaturii face ca evaporarea ste3 fie mai rapidte3 dar lumina este mai albte3, mai naturalte3 tbai mai strte3lucitoare. S-a ales o solutfeie de compromids becurile au o duratte3 de 1000 de ore dar lumina este mai galbente3 decte2t cea naturalte3. tpar Un pas mai teenainte a fost utilizarea lte3mpilor cu olfram-halogn. Evaporaea a fost mult teencetinitte3 prin introducerea teen interiorul becului o cantitate micte3 de halogen , iod sau brom. Acetbayia formeazte3 computbai insrtabili cu olframul , care dupte3 evaporare se condenseazte3 pe filament tbai nu pe suprafatfea interioarte3 a teenvelitbaului de sticlte3. Dar halogenul reactfeioneazte3 tbai cu sticla atbaa cte3 becul trebuie fabricat din cuartfe, ceea ce cretbate pretfeul . Aceste lte3mpi pot functfeiona la temperaturi mari dte2nd o luminte3 puternicte3 mai albte3 fte3rte3 ste3 scadte3 durata de functfeionare.tpar De la teenceputul anilor trquote 30 se folosec lte3...
Download