...orarea conceptului sa gasim cunoastem acele dimensiuni care reflecta in mod corect proprietatile obiectului definit.A doua conditie releva cerinta ca domeniul decupat sa poata fi delimitat, in cadrul cercetarii, prin indicatori masurabili care marcheaza caracteristicile concrete ale obiectului. Pornind de la cele spuse, consideram ca exista doua tipuri de concepte operationale a concepte operationale totale, adica acelea care pot fi precizate in intregime printr-un numar finit, practic accesibil de indicatori masurabili, altfel spus, dimensiunea dimensiunile prin care este operationalizat conceptul poate fi masurata in intregime prin indicatori cantitativi san calitativib concepte operationale deschise partiale, a caror dimensiune dimensiuni de operationalizare poate fi clar partial masurataprin indicatori.Revenind la primul tip, exista atit concepte operationale simple, in cazul in care un singur indicator este necesar si suficient in masurarea dimensiunii de operatonalizare a conceptului conceptul subgrup profesional poate fi precizat in intregime prin indicatorul specific dimensiunii profesie, cit si complexe, atunci cind dimensiunea care operationalizeaza conceptul poate fi masurata printr-un numar finit, practic accesibil de indicatori cum este cazul conceptului de strat social al clasei muncitoare , operationalizat prin dimensiunea nivelul calitativ diferit in ierarhia profesionala si masurat prin cei doi indicatori , mentionati anterior.Teoria corijarii rationale a limbii naturale, pornind de la faptul real al caracterului imprecis al determinarii intelesului cuvintelor in limba comuna, reduce problema la stabilirea unor reguli de aplicare a conceptelor. Operationalizarea conceptelor nu inseamna inlocuirea termenilor teoretici prin termeni observationali ,ceea ce ar echivala cu o interpretare empirist-pozitivista ce deschide, cu usurinta, calea spre o abordare idealista a stiintei. Continutul sistemului conceptual operationalSistemul conceptual se refera, asadar, la concepte, definitii, diviziune si clasificare, teorema demonstratia, teoria generala. a Conceptele sint elementele sale constitutive Hegel, rubrici generale, in care clasam dupa proprietatile lor obiectele din experienta noastra sensibila b Ca forma infinita, creatoare, care inchide in sine plinatatea intregului continut si in acelasi timp o libereaza din sine, conceptul se expliciteaza prin definitie.c Exista un proces de formare a conceptelor dat prin operatiile de diviziune si clasificare. Diviziunea are ca functii1 desfacerea conceptelor generale in subconcepte crearea de noi concepte 2 particularizarea conceptelor legarea lor de o sfera mai restrinsa si specificarea lor legarea de un continut mai concret 3 operationalizarea lor. Clasificarea operatie contrara diviziunii, dar strins corelata acesteia are ca functii 1 refacerea unitatii unor concepte prin alcatuirea de noi concepte, superioare 2 generalizarea conceptuala trecerea la reflectarea unei realitati prin concepte cu sfera mai larga si abstractizarea la nivelul continutului notiunii 3 conceptualizarea indicatorilor trecerea de la indicatori la concepte.d Conceptele, explicitate prin definitii si formate prin diviziune si clasificare, trebuie fundamentate teoretic. Teorema are ca functie din punctul nostru de vedere demonstrarea sistemului conceptual, care, prin elementele precedente concepte, definitie, diviziune, clasificare , este doar prezentat.e Conceptele nu sint izolate, ci unite intr-o teorie care are functia de liant epistemologic si logic. Teoria, asadar, 1fundamenteaza sistemul conceptual 2 il ordoneaza sistemul axiomatic 3 da regulile de formare si folosire 4 explica insesi aceste. reguli 5 da principiile de prognozare a valabilitatii si de verificare a adevarulul sistemului.f Procesele gindirii au functii deosebite in raport cu sistemul conceptual. Analiza si sinteza ajuta la desfacerea conceptului in definitii, tot asa cum intervin direct in divizatea si clasificarea conceptelor, alaturi de particularizare si specificare diviziune, generalizare si abstractizare clasificare.g Caile de formare a sistemului conceptual operational sint operalionalizarea conceptelor si conceptualizarea indicatorilor. Problema metodologica este relatia dintre conceptul teoretic si indicatorii sai empirici cum se operationalizeaza un concept teoretic si cum se conceptualizeaza un indicator empiric h Exista doua cai de realizare a operationalizarii conceptelororizontala si verticala.Sistemul conceptual operational ca proces de cunoastereEpistemologia fara subiect cunoscator si critica teoriei lui K. PopperTeoria lui Popper are la baza trei teze 1 epistemologia traditionala concentrata asupra lumii a doua este irelevanta pentru studiul cunoasterii stiintifice 2 studiul lumii a treia, a cunoasterii obiective, in mare masura autonoma, este de importanta decisiva pentru epistemologie 3 o epistemologie obiectiva care studiaza lumea a treia ne poate ajuta sa intelegem mult mai profund lumea a doua, dar viceversa nu este valabila. Popper compara teoriile, conceptele, stiinta cu produsele naturale ale unor animate pinza de paianjen, cuiburile, vizuinele, potecile facute de animate etc..In realitate, valoarea cunoasterii ca produs este dependenta de procesul cunoasterii, conceptele operationale si intregul sistem conceptual operational deoarece ne vom referi doar la aceasta problema neputind fi intelese in afara procesului elaborarii lor. Cunoasterea nu poate fi decit o cunoastere umana, o reflectare in continut obiectiv si forma subiectiva. Dimensiunea umana nu poate lipsi in tratarea cunoasterii. Structurile produse ale cunoasterii pot fi intelese doar din punctul de vedere al omului care cunoaste si produce aceste structuri.Teoria epistemologiei fara subiect cunoscator devine, paradoxal, o epistemologie fara cunoastere. Popper ajunge la aceasta concluzie ... omul de stiinta, pe care-l voi numi S, nici nu cunoaste nici nu crede. Ce face ,el Voi da o foarte scurta listaS incearca sa inteleaga PS incearca sa se gindeasca la alternativele lui PS incearca sa se gindeasca la criticile lui pS propune un test experimental pentru pS incearca sa axiomatizeze pS incearca sa deriveze q din pS incearca sa arate ca p nu este derivabil din qS propune o noua problema x care se naste din pS propune o noua solutie la problema x care se naste din pS critica ultima sa solutie la problema x.Aceasta lista se poate extinde mereu. Ea este, din punctul de vedere al caracteristicilor ei, foarte departe de S cunoaste P sau S crede P sau chiar S crede eronat P sau S se indoieste de p. De fapt, este un lucru important ca ne putem indoi fara critica si ca putem critica fara a ne indoiSpecificul operationalizarii conceptelor in stiintele socialeFolosirea tipologizarii in cadrul cercetarilor concrete se leaga, in mare masura, de lucrarea lui C. Hempel si P. Oppenheim Der Typusbegriff im Lichte der neuen Logik, Leiden, 1936. Hempel isi prezentase clar programul sau Ideea care vine in mo...
Download