...uate ca trofee de razboi erau stranse gramezi si arse. Zeu indigen chiar daca sincretizat mai tarziu cu Hephaistos pana la topirea decantabila a detaliilor stravechi isi pastra si preotul special Flammen Vulcanalis si sarbatorile specifice Vulcanolia 23 august cand gospodariile isi atarnau la soare toate rufele lor, nici cand zeului i se sacrificau pe flacara altarului pesti proaspeti pescuiti in Tibru si cand se organizau jocuri populare vesele. VENUS latinescul Venus frumusete, gratie, farmec. Zeita frumusetii in mitologia romana se pare autohtona italica ocrotitoare in epoca in epoca arhaica a vegetatiei si a fertilitatii dar poate ca si mai vechi in Italia era intelesul de personificare divina a nurilor femeiesti cum s-ar deduce din unele cuvinte Venustas frumusete feminine, nuri venuste placut , frumos. Notiunea de frumusete imposibil sa mai se fi confundat cu ideea de feminitate in cultul initial al acestei zeite. Oricum cultul inca autonom includea atribute cu dubla functie gospodaresti si estetice, de ocrotitoare a gradinilor si livezilor si de patroana a abundentei florale in vegetatia naturii. In Roma chiar apare destul de tarziu. Intreagul mit pus in circulatie cuvenita in epoca clasica de metografiile poetice latine nu mai este decat o copie fidela dupa mitul grec al zeitei frumusetii Aphrodita. Acum Venus are epitetele Verdicordia cea care suceste mintile si Cloocina purificatoarea, latinescul clooca canal de scurgere. Ii sunt consacrate dintre plante mirtul, iar dintre pasari lebedele. In plus este socotita mama eroului Aeneas. ZEITATI DIN MITOLOGIA GREACA APOLLO una dintre cele mai mari divinitati ale mitologiei grecesti. Era fiul lui Zeus si al lui Leto. Pentru ca, Hera, din gelozie, ii refuzase Letoniei un loc unde sa poata naste, Poseidon a scos la iveala, din valurile marii, insula Delos v. si Asteria. Acolo, dupa noua zile si noua nopti de chin, Leto a adus pe lume doi gemeni pe Apollo si pe Artemis. Crescand miraculos de repede, la numai cateva zile dupa nastere, Apollo, al carui arc si sageti devenisera temute, a plecat la Delphi, unde a ucis sarpele Python, odinioara pus de Hera s-o urmareasca pe Leto si care, ulterior devenise spaima intregului tinut. Dupa aceea Apollo a infiintat acolo propriul sau oracol, instaurand si Jocurile Pitice. Apollo a iubit numeroase nimfe si muritoare, printre care pe Daphne, Cyrene,, Marpessa, Cassandra, si uneori chiar tineri ca Hyancinthus si Cyparissus. Zeul era infatisat ca un tanar frumos si inalt, cu o statura zvelta si impunatoare. Atributele lui erau multiple initial, Apollo era considerat o divinitate temuta, razbunatoare care, justificat sau nu, raspandea molimi sau pedepsea cu sageti aducatoare de moarte pe oricine-i statea impotriva. Era socotit zeu vindecator, priceput in arta lecuirii, ca si tatal lui Asclepius. Avea darul profetiei, de care erau legate numeroasele lui oracole. Dintre acestea, cel mai vestit era cel de la Delphi. Mai tarziu, el a devenit zeul muzicii, al poeziei si al artelor frumoase. Apollo era zeul invocat in calatorii, de cei care navigau pe mare, care proteja orasele si noile constructii. In sfarsit, Apollo era considerat ca zeu al luminii de aici epitetul de Phoebus era identificat adesea cu insusi Soarele. Era serbat in numeroase centre ale lumii grecesti la Delphi, Delos, Claros, Patara, etc. Avand, asa cum am aratat, un rol preponderent in mitologia greaca. In cinstea lui s-au instituit la Roma Ludi Apollinares, si tot acolo, pe vremea imparatului Augustus, i se aduceau onoruri deosebite. ARTEMIS in mitologia greaca, zeita vanatorii, asimilata de timpuriu de catre romani cu Diana, o veche divinitate de origine italica, era fiica lui Zeus si a Letoniei. La inceput a avut aceleasi atribute cu fratele ei era o divinitate razbunatoare, care semana molimi si moarte printre muritori. Cand Apollo ajunge sa fie identificat cu Helios Soarele, Artemis e identificata si ea cu Selene Luna. In calitatea sa de zeita a vanatorii era infatisata ca o fecioara salbatica, singuratica si care cutreiera padurile insotita de o haita de caini, daruiti de Pan, ucigand animalele cu arcul si cu sagetile ei faurite de Hephaestus. Insensibila la dragoste, ii pedepsea pe toti cei care incercau sa se apropie de ea sau, daca la randu-i incerca sa se apropie de vreun muritor, dragostea ei era rece si stranie. DIONYSOS in mitologia greaca, zeul vinului si al vitei de vie, denumit la romani si Bacchus. Dionysos era una dintre cele mai importante divinitati cunoscute in vechime si al carei cult era raspandit in intreaga lume. El era fiul lui Zeus si al muritoarei Semele, fiica regelui Cadmus si a Harmoniei. Se spune ca, indemnata de Hera, Semele l-a rugat pe Zeus sa i se arate in toata forta si splendoarea sa zeiasca. Zeus ii indeplineste ruga el i se infatiseaza ca un nor de foc. Neputand insa suporta stralucirea acestei privelisti, Semele cade fulgerata si naste, inainte de vreme. Zeus ia copilul si-l adaposteste in propia lui coapsa de unde, la termenul stabilit, se naste viu si nevatamat Dionysos de aceea se spunea ca, Dionysos era zeul care s-a nascut de doua ori. Ca sa- si puna la adapost copilul de gelozia Herei, Zeus il incredinteaza regelui Athamas si sotiei acestuia, Ino, ca sa-l creasca. In casa lor, Dionysos traieste travestit in haine femeiesti pentru a nu fi recunoscut. Hera ii da totusi de urma si, drept razbunare le ia mintile lui Ino si Athamas. Atunci Zeus il trimite pe Dionysos departe la Nysa, si-l da in grija nimfelor de acolo sa-l creasca. Cand s-a facut mare Dionysos a inceput sa cutreiere intreaga lume Aegyptus, Syria, Phrygia, Thraciasi, in sfarsit, India. Dionysos a coborat in infern ca sa caute umbra mamei lui si sa-i redea viata. Hades s-a invoit sa i-o dea si Dinonysos a dus-o pe Semele cu sine in Olympus. Cultul lui Dionysos era raspandit in intreaga lume veche. La serbarile date in cinstea lui dionysia sau bacchanalia participa toata lumea dar, mai ales, femeile. Atunci zeul era sarbatorit in cantece si dansuri, adesea cu caracter orgiastic. Dionysos era inchipuit insotit de un cortegiu alcatuit din bacchante, sileni, satiri, etc. 9NXsdahL!U!X!f!iA56CJ aJ 5CJ aJ 5CJaJ9!.KL23iAa0Ls0La0Ls0La0s0a0s0aA 1h à!ia8i8NormalCJsHaJmHsHtHAiDefault Paragraph Font.Ui.HyperlinkBphA...
Download