...arte din stiinta ocarmuirii ,caci pt el stiinta ocarmuirii este totuna cu intelepciuneaaltii o considera pura filosofie sau o varianta a logicii,dar pentru Chrisip ea este stiinta de a vorbi corectRetoricaeste arta sau stiinta comunicarii placute si frumoase.Ea trebuie sa convinga,sa influenteze auditoriul in asa fel incat ideile,trairile si convingerile noastre sa fie insusite de acesta,sa devina indispensabile si sa ia caracterul unor idei sau hotarari proprii.De multe ori ea nu reprezinta doar transmiterea de idei si ganduri.Trebuie sa ajute la combaterea ideiilor altor oratori.Arma retoricii in aceasta lupta apriga a persuasiunii este elocintadarul de a ne exprima frumos si convingator.Convingerea se face asadar prin argumentatie bogata,riguroasasi vorbire placuta.Aparuta in Grecia antica retorica a cunoscut o dezvoltare sinuoasa si cu multe urcusuri si coborasuri.A fost ajutata de prezenta sofistilor,grup de filosofi si de autori precum Demostene,care au colaborat la fundamentarea filosofica si la atribuirea rolului in politica.Odata cu aparitia absolutismului si a consilierului aulic ea cunoaste o noua etapa in dezvoltare.Dominata de elocinta epideictica se raspandeste asupra mai multor domenii.Rostirea textelor retorice in pietele publice duce la ruperea granitelor dintre scris si oral.Pe langa rolul beletristic si persuasiv pe care l-a avut,retorica are si un rol cognitiv,ea facand parte in multe culturi din programa studiilor superioare.De-a lungul secolelor retorica a cunoscut diferite modificari.In Evul Mediu a fost cultivata in cadrul celor sapte arte liberale,ea devenind o stiinta rigida ale carei reguli si precepte erau asimilate mecanic.Epoca moderna a subordonat-o altor domenii ca viata parlamentara sau stiintele juridice.Transformarea retoricii s-a facut din cauza modificarii metodelor de transmitere a informatiilorde la oral la scris.Din moment ce cartile devin usor de achizitionat retorica pierde din importanta practica zilnica.Scrierea duce si la o aprofundare a cunostintelor devenind o stiinta dedicata elitei.Noua retorica nu mai este arta vorbirii elegante,ci teoria comunicarii persuasiveargumentarea devine o componenta esentiala a activitatii discursive in general,a celei politice,publicitare in particular.Se pune astfel problema transformarii retoricii intr-o matrice a stiintelor umane.Functia pesuasiva nu caracterizeaza in totalite retorica.Discursul argumentativ are si o functie hermeneuticade modelare a situatiei si interpretare a retoricii adversarului.Inventarea noilor solutii la problemele vechi si rezolvarea celor noi ne face sa realizam ca aceasta stiinta este caracterizta de inca o functie,una euristica.Prin corelarea acestora doua, euristica si hermeneutica deducem functia pedagocia,functie care nu necesita explicatii,fiind de la sine inteleasa.Retorica renaste cand ideologiile se prabusesc,ceea ce era cert devenind reletiv,problema-tic.Aceasta epoca se asemuieste cu alte doua perioade dominante in istoria omeniriidemocratia ateniana si perioada renastentista.In primul caz asistam la inlaturarea explicatiilor mitice si a ordinii aristocratice,iar in cel de al doilea la ocultarea vechiului model scolastic si pregatirea erei burgheze.Epoca noastra traieste era retoricii.In orice anunt,mesaj publicitar sau discurs politic gasim cele trei caracteristici ale unui discurs retoricacesta trebuie sa interesezedocere,sa seducadelectare si sa convingamovere.Noua retorica generalizata implica utilizarea limbajului in vederea modificarii universului epistemic si a dispozitiilor actionale ale interlocutorilor.Spre deosebire de momentul initial alretoricii,cand opozitia convingerepersuasiune era net in favoarea primului termen,la ora actuala argumentarea nu mai este considerata doar seductia auditorului,ci spatiul privilegiat al reconstructiei limbajului ca actiune,constituindu-se ca studiu sistematic al resurselor limbajului.Neoretorica,dupa Perelman si Olbrechts-Tyteca,se serveste de o argumentare preponderenta la nivelul produsului.O astfel de argumentare se intemeiaza,la nivelul expresiei, pe modalitati dominanteinjonctivul,pe figuri preferentiale de natura sintacticasimetria si pe semanticaironia,metafora.Reluand distinctia lui Roland Barthes privind cei doi poli ai retoriciiparadigmaticul si sintagmaticul sau figurile si ordinea distructiva,trebuie subliniat faptul ca,in varianta teorii-lor moderne ale limbii si discursului ,ambele componente sunt implicateelocutioteoria figurilor,pe de o parte si inventio,alaturi de dispositioalegerea argumentelor si ordonarea lorpe de alta parte.In secolul XX,dupa ce statele au promovat la rang de drept constitutional dreptul liberei exprimari,istoria retoricii se confunda cu istoria politicii.Asociata cu ars bene dicendi,retori-ca trimite la o multitudine de semnificatii contextuale1.persuasiunea si convingerea,crearea asentimentului2.seductie si manipulare3.instituirea verosimilului,a opiniei,sugerand inferente sau chiar calculandu-le in locul interlocutorului4.sugerand implicitul prin explicit5.instituirea unui sens figurat,descifrat pe baza sensului literal6.utilizare unui limbaj figurat si stilizat7.decelarea intentiilor locutorului sau autorului textului.Din punct de vedere al oratorului ceea ce conteaza sunt metodele de retorice de pesuadare a auditoruluimanipularea,seducerea,propaganda.Pentru auditor conteaza descifrarea intentiilor vorbitorului,a sensului impus derivat din sensul expus,a orientari argumentative induse.Retorica traditionala distinge trei categorii de discursuri,pe care le intalnimsi azi,in neoretorica1.discurs juridic-in fata unui auditoriu care reprezinta tribunalul,care judeca o fapta si oratorul apara sau acuza inculpatul2.discurs deliberativpersuasiv-autorul determina publicul sa gandeasca,sa actioneze ca el3.discursul epidictic-confirma valori admise de ambele subiecte ale dialogului,emitator si receptor.Fiecare dintre cele trei modele de discursuri is gaseste modele functionalcritica sociala,drama pentru cel in tribunal,text publicitar,utopia,predica pentru cel politic,elogiul, pamfletul,epitaful pentru cel epidictic.Pentru teoria moderna a textului,retorica si diviziunea sa in genuri nu are doar semnificatie istorica,pragmatica textului putand fructifica acest concept de situatie textuala integrandu-l intr-un model textual functional.Discursul propus de retorica antica era compus din cinci elementeinventio,disposito,elocutio,memoria si actio.In neoretorica importanta existentei unei ordini clare a partilor constitutive ale discursului scade.Se pastreaza doar elementele importante fiecarui model de discurs.Daca fondatorii retoricii intentionau sa se ajunga la astfel de discursuri este imposibil de precizat.Importanta schimbarii este gasirea beneficiilor ei.Retorica,netinand cont de modul de transformare,de impedimentele care le va intalni va ramane intotdeauna principala modalitate de educare a intelectului,o madalitate sigura de aflare a adevarului prin intrebare si negare a ...
Download