...rta pastrate pana tn prezent sunt de o maiestrie care uimeite chiar ii pe specialiitii din zilele noastre. Astfel, ca exemple din cultura universala merita sa fie citata statuia zeisei Atena Promachos a lui Phidias, tnalta de 16 m. Asirienii foloseau bronzul pentru turnarea obiectelor de arta tn secolul IX i.e.n., iar chinezii turnau piese din fonta tnca din secolul IV i.e.n. Aici se gaseite statuia unui leu tnalta de 6,1 m ii lunga de 5,5 m, turnata din fonta tn anul 974 al erei noastre.Merita sa fie citat tn mod special Colosul din Rhodos, statuie uriaia din bronz, care a fost amplasata tn portul cu acelaii nume, ce reprezinta pe Helios, zeul soarelui. Statuia, considerata una din cele iapte minuni ale antichitasii a fost tnalsata tntre anii 292-280 i.e.n. S-a scufundat tn mare tn anul 224 i.e.n, tn urma unui cutremur. Descrierile contemporane ti atribuie o tnalsime de circa 32 m, ceea ce este de-a dreptul impresionant, sinand seama de epoca tn care s-a realizat.n anul 1554 a fost turnat tn Rusia un tun din fonta cu calibrul de 650 mm, iar tn 1620 s-a turnat tunul sar cu o masa de circa 40 t. n anul 1689 s-a turnat la Rostov renumitul clopot Sisoi, cu masa de circa 32 t, iar mai tarziu s-a turnat un clopot de 130 t.Capodopera turnatoriei ruse este Clopotul - sar turnat tn anul 1734, care cantareite circa 200 t.n 1782 s-a turnat la Petersburg statuia Calaresul de arama cu tnalsimea de 10 m ii cu masa de circa 12t lucrarile necesare pentru pregatirea formei au durat iase ani, iar turnarea ii cizelarea, doi ani.Daca sinem seama de faptul ca turnarea unor piese avand dimensiunile, masa ii complexitatea celor descrise reprezinta o problema tehnica foarte complicata chiar ii pentru specialiitii zielor noastre, rezulta ca meritele tnaintaiilor noitri sunt cu atat mai mari deoarece au realizat aceste capodopere tehnico-artistice tn condisii rudimentare, corespunzator stadiului tehnicii din perioada respectiva. Specialiitii turnatori din timpurile tndepatate au tntampinat greutasi atat la obsinerea unui aliaj lichid tn cantitate ii de calitate corespunzatoare, cat ii la obsinerea formei necesare pentru turnarea aliajului. La tnceput, formele se executau din piatra gresie prin cioplire. Piesele erau simple. Se turnau varfuri de lanci precum ii diverse obiecte de uz casnic. O forma din piatra gresie se putea folosi la mai multe turnari fara sa mai fie necesara repararea ei.Mai tarziu, pentru turnarea pieselor complicate se executau forme din argila care se uscau. Modelele folosite erau din ceara. nainte de turnare, formele se tncalzeau pana la temperatura de circa 95O0C pentru a arde restul de substanse organice ii a asigura umplerea mai uioara a formei. Ca regula generala, formele mari se pun langa cuptorul de topire a aliajului, iar turnarea se facea direct din cuptor, prin intermediul unui jgeab care mergea pana la forma. Caracteristice pentru formarea tn argila erau productivitatea mica ii procesul lung de fabricasie, motiv pentru care se mai numea ii metoda lenta de formare. Creiterea necesarului de piese turnate tn sarile tn care industria se dezvolta rapid, ca urmare a noilor descoperiri ii a dezvoltarii construcsiei de maiini inventarea maiinii cu abur etc. precum ii aparisia fontei ca aliaj de turnatorie au facut ca treptat metoda lenta de formare sa nu mai corespunda nici ca productivitate, nici ca pres de cost.Ca urmare a noilor cerinse ii condisii create, formarea tn argila a fost tnlocuita de formarea cu model de amestecuri de formare pe baza de nisip cuarsos ii argila, aia numita metoda rapida de formare. Trecerea la fabricarea tn masa a pieselor, tn urma puternicei dezvoltari industriale ulterioare, a determinat aparisia de utilaje de formare ii metode de turnare moderne, cum sunt maiinile de format, turnarea tn forme metalice statice, turnarea sub presiune ii turnarea tn forme speciale cu modele fuzibile, turnarea centrifugala tn forme metalice.Obsinerea pieselor metalice prin turnareProcedeul clasic de confecsionare a formelor de turnaren componensa utilajelor ii maiinilor intra o serie numeroasa de piese, realizate prin prelucrari mecanice de aichiere, sudare, deformare plastica sau sinterizarea din pulberi mecanice poderea majoritara o are tnsa procedeul de turnare care face posibila obsinerea de piese de forme deosebit de complexe, dintr-o gama larga de familii de aliaje.Date generale. Teoria ii principiul metodei experimentale.Obsinerea pieselor prin turnare este simpla. Se cunoaite din fizica faptul ca orice lichid turnat tntr-un vas, sub acsiunea gravitasiei dobandeite configurasia cavitasii interioare a vasului, indiferent de complexitatea acesteia.Daca lichidul turnat tn vas, din anumite motive, trece din stare lichida tii schimba starea de agregare, se solidifica - tngheasa, atunci configurasia dobandita prin turnare se mensine ii la scoaterea lui tn afara vasului. n cazul turnarii, lichidul este topitura metalica, iar vasul forma de turnare.O piesa, un reper corp metalic cu o anumita configurasie interioara ii exterioara, dimensiuni, material metalic, particularitasi funcsionale, de montare ii de exploatare, destinasie se poate confecsiona, tn principiu, prin urmatoarele procedee de fabricasie a prelucari mecanice aichieri strunjire, frezare, rabotare, mortezare ii gauririb deformari plasice la rece ii la cald forjari matrisare, trefilare ii laminari c turnare Dintre aceste procedee, ponderea cea mai mare o au metodele de turnare, deoarece acestea pot duce la obsinerea unor piese foarte complicate, nerealizabile prin nici un alt proces tehnologic.Procesul tehnologic de fabricare a unei piese comporta urmatoarele fazetntocmirea planului de operasiiadoptarea mijloacelor corespunzatoare de prelucrarealegerea utilajului adecvatstabilirea SDV-urilor scule-dispozitive-verificatoare necesareoperasia de normare pentru timpii ii manopera necesaren cazul obsinerii prin turnare a unui reper, procesul tehnologic are la baza desenul de piesa finita din care rezulta denumirea reperuluidenumirea ansamblului din care face parte reperulmaterialul metalic indicat pentru executarea reperuluinumarul de bucasi necesar de turnat ii masa pieseiforma ii dimensiunile tuturor elementului reperuluirugozitatea suprafeselorstarea speciala a unor suprafese sau elemente constructive condisii de duritate minima sau maxima, condisii de compactitate a peretului pentru piese care lucreaza la presiuni sau atmosfere explozive, tratament termic, obiinuit, tratament superficial chimic sau termochimic, acoperiri galvanice, etc..n general piesa finita are anumite suprafese cu un grad ridicat de netezime rugozitate mica care nu poate fi obsinut direct din turnare, ci se realizeaza tn urma unei prelucrari mecanice pe maiini-unelte. Pentru a se obsine dimensiunile finale ale piesei finite, deii prin prelucrarea mecanica se tndeparteaza o cantitate de material, piesa turnata trebuie sa fie prevazuta pe suprafesele respective cu un adaos de prelucrare corespunzator.De multe ori, tn afa...
Download