...useti carpatine, in care brazii si molizii aduc aici farmecul nordului.In zorii zilei turistii au prilejul sa asculte, la ea acasa, cate ceva din sinfonia naturii, in care cantecul pasarilor reprezinta o traire, un crampei din splendoarea naturii, acompaniat de fosnetul masivelor paduri de conifere.In amurg, ceturile din vai si fragmentele de nori zdrentuiti de vant, printre care dispar din cand in cand siluetele Pietrelor Doamnei, te cufunda intr-o lume de basm, ce poarta in ea cate ceva din marile splendori alpine, cate ceva din imaginile apocaliptice.Noptile senine deschid in adancurile boltii ceresti imagini mirifice, din care, poate nicaieri ca aici, de pe inaltimile Carpatilor stelele nu se vad mai galbene, iar drumul robilor mai plin de poezie, amintind prin lirismul lor cerul luminos al noptilor dobrogene.Eleganta cetate de piatra a Raraulu, secundata de masiva cupola a Giumalaului, aduce pe pamantul Bucovinei un crampei din peisajele Alpilor, intetind chemarea tainica a muntilor.Rasariturile si apusurile de soare, noptile cu luna ori cele cu cer instelat, mai ales iarna, furtunile verii si viscolele iernii aduc, fiecare in nota lor, frumuseti si peisaje ce cuprind toata gama de la linistea tainica si meditativa pana la crampee de infern, toate pe fundalul unui peisaj de o frumusete salbatica, in care se imbina culorile alb-cenusiu ale calcarelor cu verdele inchis al codrului de conifere si cu verdele deschis al pajistilor alpine inpestritate de mozaicul multicolor al florilor de munte.Muntii Rarau-Giumalau reprezinta un crampei di Muntii Bucovinei, leganati de legenda genezei descalecatului lui Dragos Voda, patria mandra a dacilor liberi, care se integreaza in peisajul odihnitor al Obcinelor, imbinandu-se armonios cu peisajele elvetiane sau tirolizene ale Tarii Dornelor, cu farmecul vailor Bistritei si Moldovei si si cu alternantele de pasuri si depresiuni, prispe molcome si abrupturi stancoase. Geo Bogza, marele poet al frumusetilor pamantului romanesc, referindu-se la Masivul Rarau, scriaDaca veti urca vreodata si eu sfatuiesc sa urcati- prin umbra Carpatilor Rasariteni, pe la Piatra Neamt si Targu Neamt spre locurile celei dintai descalecari, de la un timp veti baga de seama ca se vorbeste tot mai putin despre Ceahlau, muntele venerat al Moldovei, si ca pe masura ce se apropie Tara de Sus, puterea lui scade, spre a face loc treptat, in vorbirea si constiinta oamenilor, unui alt munte a carui stea incepe sa se ridice la orizont.Iar atunci cand veti lasa miazanoaptea, cotind spre apus, catre tinuturile paduroase ce se ridica in zare, catre patria de demult a bourilor, atunci, pe masura ce va veti afunda intr-o lume de legenda si de miresme foarte tari ale trecutului, muntele acela se va ridica tot mai sus, iar numele lui il veti auzitot mai des, ca pe al unei realitati primordiale cu care toate celelalte intra in relatii. Soarele rasare sau apune pe Rarau, Moldova si Bistrita curg pe de o parte si de cealalta a Raraului, turmele urca sau coboara de pe Rarau. O intreaga lume cu ceilalti muntii ai ei si cu apele care curg prin vai, fiind frumusetii firii mereu schimbatoare oglinzi, graviteaza in jurul Raraului, in jurul mesei lui enorme si linistite, inconjurata de piscuri albe de calcar. De cand aceste pamanturi au chip si un nume, Rarau ia parte la viata lor si ca o inima puternica si ca o frunte in jurul caruia bat marile aripi ale fanteziei. In padurile lui oamenii patrund ca intr-un templu, spre pasunile lui isi mana turmele, calcarul de la poale i-l prefac in var, dar acela din piscuri straluceste in viata lor ca lumina unei stele polare. In alte locuri pot fi munti mult mai mari sau fluvii mai puternice, marea sau oceanul aici Raraul reprezinta dimensiunea fundamentala a lumii, latura cosmica a vietii istoriei. Plin de fosnete si de murmure de tot felul, de tipete de pasari si de salbaticiuni, se inalta de pe fundul luncii, spre cer, ca un enorm telescop in oglinzile caruia aluneca timpul si infinitul. Cu el incepe, acolo in partea de miaza noapte a tarii, realitatea sufleteasca din care a izvorat induiosatoarea potrivire de cuvinte Pe un picior de plai, pe-o gura de rai....TurismulMuntii Rarau-Giumalau se afla in preajma valurilor impietrite ale Obcinelor Bucovinei, care adapostesc, in vai ascunse sau in coasta padurii, locuri sacre din eroica si zbuciumata istorie a Moldoveisi nestemate ale cultuii universale, protejate de UNESCO, monumente si vestigii istorice si de arhitectura care imbina arta Bizantului cu cea a Renasterii.Potentialul turistic al Bucovinei este bogat si variat, valorile existente in Rarau, Giumalau si sectoarele vailor Moldovei si Bistritei, de la limitele de nord si de sud, facand parte integranta din acesta. Motivatia atractivitatii pentru practicarea turismului in aceasta regiune de munte este constituita din valorile fondului turistic natural si fondului turistic cultural. In ceea ce priveste fondul turistic natural, la loc de frunte se situeaza elementele de relief. Dintre acestea, cele mai impunatoare sunt martorii de eroziune, klipele de calcar. Inaltatoarea catedrala a Pietrele Doamnei, Piatra Zimbrului, Piatra Soimului, Pitra Buhei, virfurile Adam si Eva, stancile si turnurile de la Popii Raraului, din muntele Todiresc, pe langa care serpuiesc poteci si drumuri patriarhale, uimesc prin maretia si farmecul lor fara asemanare. Multe dintre ele sunt, in acelas timp, locuri impovarate de amintirile trecutului maret, ale voievodatelor infiripate in zorile istoriei romanesti pe meleagurile moldovenesti. Ele pastreaza nume ce poarta leganarea legendelor genezei statului feudal al Moldovei, ca Piatra Zimbrului si insusi numele raului Moldova, care aminteste de Dragos Voda, sau al Bistritei Aurii, care aminteste de drumul descalecatului. Poiana Sihastriei sunt legate, spun legendele, de numele voievodului Petru Rares, Piatra Buhei, de acela al intemeietorului Campulungului Moldovenesc, voinicul Halauceanu George Bodea,1981. Tot atat de renumite prin frumusete si dimensiuni sunt si formele de relief carstic si in special vaile sapate in calcar - Cheile Zanoagelor, Cheile Moara Dracului, Cheile Strajii, Cheile Izvorului Alb, ca si impunatorul defileu al Moldovei, situat in apropierea Muntilor Rarau-Giumalau, Stramtura Rosie defileul este cumoscut si sub denumirea Prisaca Doamnei. Abundentei calcarelor in aceasta regiune de munte i se datoresc lapizeurile, dolnele si grotele, dintre care cea mai mare este Pestera Liliecilor de pe podul Raraului. Varfurile si nivelurile de eroziune dispuse in trepte, acoperite cu pajisti montane secundare sau pajisti subalpine, sunt tot atatea locuri unde pot fi admirate peisajele din jur. De pe oricare dintre virfurile situate pe culmea principala a Giumalaului turul de orizont este impresionant. Pe rand, avem in fata ochilor imagini din Obcina Mestecanisului spre vest, din valea Putneispre vest-nord-vest, din vale Moldovei de la Pojorata pana dincolo de Campulung Moldovenesc, pana la cheile Srtamtura...
Download