...ra-Neamt este rezultatul activitatii laborioase si pline de pasiune a mai multor generatii de specialisti, in randul carora Constantin Matasa ocupa locul principal. Intelectual cu multiple preocupari pe linie spirituala si culturala, preotul Constantin Matasa a depistat numeroase statiuni arheologice in judetul Neamt si a intreprins numeroase sondaje de informare sau sapaturi sistematice pe baza carora a infiintat in 1934 primul muzeu exclusiv arheologic din Moldova. Beneficiind de bogatia in vestigii a zonei si de colaborarea unor distinsi specialisti din domeniul preistoriei, Constantin Matasa a creat o institutie muzeala de prestigiu, detinatoarea celei mai mari colectii de arta neo-eneolitica din sud-estul Europei. Inca din timpul vietii sale, o serie de asezari cucuteniene Frumusica-Bodesti, Izvoare, Calu au devenit renumite, atat datorita descoperirii unor capodopere ale celei mai prestigioase culturi eneolitice ale Europei vechi, cat si a publicatiilor arheologice care au fost intocmite cu contributia nemijlocita sau directa a omului de stiinta pietrean. Prin colaboratorii sai externi si prin angajarea si formarea unor specialisti proprii, muzeul din Piatra-Neamt si-a adus o contributie substantiala la cunoasterea culturii Cucuteni, dar si la cercetarea altor epoci istorice. Expozitia permanenta prezinta evolutia comunitatilor umane de pe aceste meleaguri incepand cu paleoliticul superior si pana in epoca contemporana. Sala 1 cuprinde descoperirile cele mai semnificative din paleolitic, mezolitic, neoliticul timpuriu si mijlociu. Sunt prezentate descoperirile care apartin aurignacianului Ceahlau - Cetatuie, Bistricioara - Lutarie, gravetianului Ceahlau - Podis, Cetatica si Bofu Mic, Bistricioara - Lutarie si Bicaz si siderianului Bicaz-Chei Bardos, Ceahlau - Scaune si Piatra-Neamt Poiana-Ciresului. Pentru neoliticul timpuriu si mijlociu cultura Starcevo-Cris, culturile Ceramicii liniare si Precucuteni de remarcat sunt descoperirile de la Lunca, Oglinzi, Grumazesti, Tarpesti, Traian-Dealul Fantanilor si Dealul-Viei, Izvoare, Ghigoiesti, Poduri s.a. Constituind continuarea pe o treapta superioara a ultimei faze de evolutie a culturii Precucuteni, la care s-au adaugat unele influente ale culturilor Petresti si Gumelnita, Cultura Cucuteni reprezinta cea mai importanta civilizatie a Europei vechi. Cu o dezvoltare ce dureaza aproximativ un mileniu 3600-2500 i.Hr. cultura Cucuteni se remarca in primul rand prin ceramica pictata cu motive in forma de spirala, meandre sau cercuri, culorile predilecte aplicate inainte de ardere fiind albul, rosul si negrul-ciocolatiu. Unele reprezentari antropomorfe pictate, desi sunt schematizate, confera ceramicii o valoare artistica incontestabila. Caracteristicile spiritualitatii cucutenienilor sunt reliefate si prin marele numar de statuete antropomorfe si zoomorfe de lut ars sau ronde-bosse, despre care se poate afirma ca apartin sculpturii. Cercetarile au demonstrat ca aceasta cultura s-a nascut intr-o zona relativ restransa din Subcarpatii centrali ai Moldovei, care corespunde in cea mai mare parte cu actualul teritoriu al judetului Neamt. In salile 2-8 ale muzeului sunt prezentate toate cele trei faze de evolutie ale acestei culturi insistandu-se asupra caracteristicilor descoperirilor de la Izvoare Piatra-Neamt, Bodesti - Frumusica, Tarpesti, Calu, Raucesti, Poduri, Traian - Dealul Fantanilor, Ghelaiesti, Valeni Piatra-Neamt, Girov, Lunca, Podei s.a. Investigatiile efectuate pe parcursul a peste sase decenii au permis, pe langa constituirea celei mai bogate colectii muzeale din toata aria ocupata odinioara de complexul Ariusd-Cucuteni-Tripolie, acumularea unui bogat volum de informatii pe baza carora s-au adus clarificari in legatura cu succesiunea celor trei faze de evolutie si cronologia culturii. Descoperirile culturii Cucuteni prezentate in vitrinele muzeului din Piatra-Neamt sunt in deplina corelatie cu situatia din teren a judetului Neamt, fiind inregistrate pana la aceasta data peste 150 de situri arheologice. Bogatia vestigiilor din teren, patrimoniul de exceptie detinut si traditia investigatiilor au impus crearea Centrului de Cercetare a Culturii Cucuteni. Procesul de trecere de la eneolitic la epoca bronzului cca. 2500-2000 i.Hr. este evidentiat de descoperirile ce apartin amforelor sferice Piatra-Neamt, Calu, Mastacan, erbesti, Oniceni s.a. si culturilor Horodistea-Erbiceni indeosebi Izvoare ...
Download