...managerilor libertatea de a coordona, actiona si gira problemele punerea in practica a criteriilor si masurilor de performanta expliciteimportanta semnificativa acordata controlului rezultatelorcresterea concurentei datorita contractelor pe durata determinata si a procedurilor de oferte publiceadaptarea stilului de gestiune tipic sectorului privatintroducerea disciplinei si controlului in utilizarea resurselorAcest model de actiune publica se incadreaza intr-un nou tip de cultura axata pe rezultate intr- un sector public mai putin centralizat, cultura caracterizata prinprivilegierea interesului pentru rezultate in termeni de rentabilitate, eficacitate si calitate a serviciilor, inlocuirea structurilor organizationale puternic centralizate si ierarhizate cu medii de gestionare descentralizata, in care deciziile asupra alocarii resurselor si furnizarii de servicii sint mult mai apropiate de punctul delivrare, permitind detinerea de informatii de la clienti si alte grupuri interesate.posibilitatea de a studia alternativele existente in furnizarea serviciilor publice, in ideea obtinerii unor efecte politice mai rentabile in ceea ce priveste costurileimportanta acordata eficacitatii serviciilor furnizate direct de sectorul public, prin crearea unor obiective de productivitate si crearea unor medii concurentiale in interiorul si intre organizatiile sectorului public.intarirea, la nivel central, a abilitatilor strategice capabile sa ghideze evolutia statului si sa ii permita sa reactioneze adecvat, suplu si cu costuri scazute schimbarilor externe si diverselor interese. Mondializarea principiilor si practicilor gestiunii publice face parte dintr- un proces de mondializare mai larg imputabil pe plan economic unei evolutii inspre o economie mondiala in care productia este internationalizata iar capitalurile circula libere intre tari aceasta evolutie a fost in mod esential impulsionata de revolutia informatica ce a contribuit la ridicarea barierelor nationale. Reformele structurale si institutionale au devenit inevitabile contextul mondializant in domeniul economic si informational a facilitat un schimb international de de idei si optiuni politice, astfel ca acum guvernele pot sa foloseasca experienta altor tari pentru a defini propriile raspunsuri politice OCDE, 1996. Aceasta convergenta poate lua doua forme guvernele nationale incearca sa se adapteze practicilor internationale pentru a ramine in cursa guvernele nationale incearca sa preia cele mai bune practici ale omologilor internationaliEste totusi necesar sa constientizam faptul ca exista grade diferite de convergenta internationala nu exista surse sau modele unice. Dimensiunea reformelor nu este intotdeauna aceeasi practica administrativa poate face obiectul unor imbunatatiri mutuale, dar necesitatea si modalitatile de schimbare tin de contexte si consideratii pluraliste, influentate de factori politici si birocratici nationali si de alte nevoi in materie de guvernare.La nivelul democratiilor dezvoltate domeniile in care se iau cel mai des masuri sintvezi grila de analiza a centrelor reformei in sectorul public in tarile OECD, 1993reforme financiare si de managementdescentralizaredelegare si deconcentrare Diferente de abordare a reformei au aparut, spre exemplu, intre tarile nordice si Marea Britanie Statele Unite in acestea din urma reforma sectorului public a fost considerata din perspectiva unei logici a privatizarii, care primise deja o aprobare politica in anii 80, in special sub guvernele Noii Drepte ale lui Reagan si Teacher. In tarile nordice privatizarea a provocat reactii puternice chiar daca termenul a fost folosit pentru a se desemna procesele normale de ajustare intre sectorul public privat. De aici a rezultat o diferenta intre discursul politic si ideologic utilizat de catre guvernul britanic american si reformele nordice exprimate in mod esential intr- un limbaj apolitic, mergind pe ideea modernizarii . In Marea Britanie reforma administrativa a constat mai ales intr- un proces mergind dinspre virf spre baza, un proces dirijat de catre centru un mijloc politic pentru primul ministru . In SUA, de multe ori reforma administrativa a fost legata de concurenta politica intre Congres si Presedinte.Putem considera ca este aproape imposibil de definit the best ay in ceea ce priveste reformarea sectorului public nu exista modele unice de reforma, nu exista solutii predeterminate OECD, 1995b. variatiile de abordare in materie de reforma sint de inteles data fiind diversitatea datelor istorice, institutionale, politice, ca si diferentele la nivel de politici si economii nationale. Diferentele intre tari constau in intensitate si in luarea de initiativa in reformele particulare. Exista citeva divergente importante si in ceea ce priveste obiectivele reformei anumite tari au vizat ca obiectiv specific reducerea taliei sectorului public, in timp ce altele au optat pentru punerea accentului pe ameliorarea performantei sectorului public si intarirea rolului sau.Reformele sectorului public pot viza instrumente politice adoptate in circumstante politice diferite, pe baza unor ratiuni diferite si cu impact diferit. Aceasta posibilitate are precedente in istorie un studiu referitor la re...
Download