...re majoritatea dominata, constituind principalul instrument juridic prin care s-a asigurat perpetuarea sistemului exploatarii sclavagiste3. Romanii au ajuns la aceasta conceptie abia mai tirziu, in procesul evolutia generale a ideilor privind transmiterea patrimoniului. La origine, ei nu admiteau ideea tansmiterii patrimoniului de la defunct la succesorii sai, asa cum nu admisese ideea transmiterii proprietatii intre vii. Pornind de la princiupiu ca nu exista patrimoniu fara titular, vechii romani considerau ca patrimoniul unei persoane dispare odata cu moartea sa. In aceea epoca, raporturile dintre o persoana si patrimoniul sau aparea ca o legatura materiala intemeiata pe ideea de puterea care se stingea odata cu moartea titularului patrimoniului4.Emil Molcut Drept roman. Editura Press-Mihaela SRL Bucuresti 2000. P. 133.Stefan Cocos Drept roman. Editura AU-Beck, Bucuresti 2000. P.133.Emil Molcut op. cit. P.133. Intrucit dreptul defunctului se stingea odata cu ea, romanii considerau ca dobindesc un drept nou, un drept de proprietate-putere5. In epoca clasica, cuvintul succesiune era intrebuintat, numai in intelesul de succesiune cu titlu universal. In timpul lui Justinian, se vorbea de o succesio in res sau in singulares res, in opozitie cu succesio per universitatem sau in universitatem. Heriditas se numeste si totalitatea bunurilor lasate de o persoana decedata. Herdelele nu este numai un succesor de bunuri lasate si datorii, o heriditas cuprinzind si elemente nepatrimoniale. TIPURI DE SUCCESIUNI, EVOLUTIE, INSEMNATATE. Persoanele chemate a dobindi succesiunea sunt desemnate fie prin voita legii si atunci cind avem de-a face cu succesiunea legala, fie prin testament. Succesiunea ab interstatfara testament se deschide atunci cind nu exista succesori testamentari, fie pentru ca defunctul nu a lasat testament, fie pentru ca testamentul nu a fost valabil intocmit. Chiar din timpul legilor celor XII Table,care reglamenta riguros succesiunea legala, succesiunea testamentara capata prioritate fata de aceasta. Era nu numai un obicei, dar si un fel de demnitate cetata-neasca ca cineva sa moara lasind testament6.4.Mihai Vasile Jakota Drept roman. Editura Fundatiei Chemarea Iasi. P.512.Emil Molcut op. cit. p. 134. Evolutia generala a dreptului roman a cunoscut, din punct de vedere succesoral, doua tendinte principale, astfeldecaderea formalismului. Daca la origine actele juridice reclamate de transmiterea patrimoniului defunctului catre succesorii sai erau imbracate in forme solemne extrem de rigide, cu timpul, fata de cerintele economice, in continua expansiune, formele se simplifica tot mai mult, astfel incit, in final, constatam ca simpla manifestare de vointa este suficienta pentru declansarea unor consecinte juridice.ocrotirea rudeniei de singe, rudenie ce tine sa ia locul agnatiunii, ca fundament al mostenirii. Fiul de familie emancipat nu-si putea mosteni tatal, intrucit inceta sa mai fie ruda cu el7. Succesiunea este importanta din doua puncte de vedereinteresul creditorilor care dobindesc in persoana heredelui un nou debitor, avind mai multe sanse de a fi platit, intrucit averea succesorului se alatura celui a defunctului. interesul defunctului - bunurile vindute erau pe numele sau. Odata cu moartea sa se sting uzufructul si datoriile ce rezulta dintr-un delict. Pe linga cele doua tipuri de succesiuni, in dreptul roman exista si un al treilea, respectiv succesiunea diferita contra testamentului. Potrivit principiului libertatii de a testa, testatorul putea institui sau dezmosteni pe descendentii sai, dupa cum credea de cuviinta, cu conditia sa respecte formele solemne. Emil Molcut op. cit. p.136.Stefan Cocos op. cit. p. 134.PRINCIPII FUNDAMENTALE ALE SUCCESIUNIINemo pro parte testatus, pro parte interstatus decedere protest - nimeni nu poate muri in parte fara testament. Conform acestui principiu, succesorul nu poat veni la succesiune decit dac este herede estamentar. Pentru aceeasi succesiune el nu poate fi in acelasi herede testamen-tar si herede ab interstat. semel heres, semper heres - o data herede, totdeauna herede. Aceasta inseamna ca sensul eredelui nu poate fi afectat prin sosirea unui termen sau realizareanei conditii8.8.Emil Molcut op. cit. p. 136.SUCCESIUNEA LEGALA1.Succesiunea legala reglementata de dreptul civil Succesiunea ab interstat, dupa cum se arata in Legea celor XII Table, se deschidea numai in cazul in care deejus - defunctul nu a lasat testament - si interstate moritur, ori testamentul lasat a fost atins de o cauza de nulitate, fie herdele refuza sau devenea incapabil sa primeasca mostenirea. Aceasta lege prevedea urmatoarele categorii de mostenitori civili heredes sui, adnatus proximus si gentiles. Exista principiu in conformitate cu care persoanele stabilite de lege sa vind la mostenire erau indicate intr-o anumita ordine preferintiala dupa cum urmeaza sui heredes constituiau persoanele din prima categorie ce aveau intietate, apoi urmau agnatus proximus, ce veneau la mostenire, daca lipseau cei din prima, si in sfirsit gentiles erau cei care constituiau persoanele din a treia categorie ce veneau la mostenire persoanele care se aflau in grad cel mai apropiat de revedenie conform regulei proximitatii. Aceasta nu se aplica intre sui heredes. Heredes sui constitue persoanele care prin moartea lui pater familias devin sui suris, si sunt chemati astfel la mostenirea defuntului cu prioritatea dupa cum s-a vazut. Din aceasta categorie fac parte fii,fiicele,sotia casatorita cu manus, in calitate de fiica precum si nepotii daca tatal lor a precedat bunicul9. Emil Molcut op. cit. p.136-137. Nu sint heredes sui sotia casatorita fara manus si fiul emancipat, deoarece intre ei si parter familias nu existau legaturi civile in momentul mortii acestuia. Nepotii din fii vin la mostenire prin reprezentarea Agnatus proximus constituie persoanele care sunt chemate la mostenire in lipsa herede sui-lor. Cu toate ca expresia agnatus proximus este formulata la singular, prin ea se desemneaza fie o persoana fie un grup de persoane aflate in cel mai apropiat grad de rudenie cu defunctul. In consecinta, un agnat mai indepartat va fi cel mai apropiat agnat cind nu exista o alta ruda mai apropiata de defunct. In aceasta categorie trebuiem, de exemplu, a situa pe fratii si surorile defunctului adica cei nascuti din aceeasi mama si din acelasi tata, sau numai din aceolasi tata. Asadar, aceasta categorie de mostenitori nu este fixa, ci mobila. Gentiles constituie persoanele care sunt chemate la succesiune in parti egale datorita lipsei primelor doua categorii de mostenitori. 2.Succesiunea legala reglementata de dreptul pretorianCatre sfirsirul republicii erau cunoscute patru categorii de mostenitori pretorieni, respectiv bonorum possesio unde liberi, bonorum possesio unde legitimi, bonorum possesio unde cagnate,...
Download