...ormala acestea bazandu-se pe etalonul aur. Cand banii de hartie inlocuiau realmente aurul monetar, miscarea semnelor valorii oglindea legile circulatiei banilor aur cu valoare deplina. De altfel, acestea puteau fi convertiti liber in aur. Corespunzator, cantitatea banilor de hartie se limitau la aurul pe care acesti bani il reprezentau in circulatie. In aceasta situatie, inflatia nu putea sa apara, ea nu avea baza de desfasurare. Dar, relativ repede, canalele circulatiei banesti au inceput sa se aglomereze. Intr-o anumita perioada, acestea s-a datorat insuficientei cantitatii de marfuri aflate in circulatie. Daca banii de hartie intreceau propria lor masura daca ei depaseau cantitatea monedelor de aur cu aceeasi denumire ce ar fi trebui sa circule, acesestia se discreditau in fata agentilor economici. Scaderea puterii de cumparare a banilor aflati in circulatie antrena crestera preturilor. Inflatia de acest gen aparea atunci cand cantitatea banilor de hartie aflata in circulatie o depasea sensibil pe care rezulta din raportul dintre masa de aur monetar si etalonul aur o cantitate de aur ce era asezata la baza unei unitati banesti Prabusirea etalonului aur a creat premisele unei noi forme de inflatie inflatia banilor de hartie neconvenabil in aur. Acum, existenta functionala a banilor de hartie o absoarbe pe cea materiala. Ca urmare, in conditiile cand singurile elemente de stabilitate si normalitate monetara decurg din cursul fortat al banilor si din increderea populatiei in buna lor functionare, inflatia poate sa apara ca un proces ce iese din cadrul normalului monetar, ce pune in evidenta un excedent de bani. O asemenea inflatie face obiectul acestui capitol. Aceasta delimitare istorica nu inseamna nicidecum ca sarcina noastra se simplifica foarte mult. Formele pe care le-a cunoscut inflatia banilor neconvertibili in aur si a celor neconvertibili in general au fost si sunt destul de diferite in timp si spatiu. Ele s-au diversificat si mai mult pe seama realitatilor din tarile foste socialiste. Ca urmare, problema naturii inflatiei ramane actuala si complexa.Punctele de vedere cu privire la natura inflatiei.In literatura de specialitate se utilizeaza diferite criterii de delimitare a formelor inflatiei. Din punct de vedere al intensitatii intalnim-inflatia moderata caracterizata printr-o crestere medie anuala a preturilor si serviciilor de 3 - 4 care duce la deprecierea lenta si progresiva a banilor, fara zguduiri economice.-inflatia deschisa in care cresterea anuala a preturilor este intre 5 si 10 si este insotita de cresteri economice mai reduse sau chiar stagnari-inflatia declarata, in care preturile cresc anual cu 10-15-inflatia galopanta, in care preturile si tarifele cresc annual cu mai mult de 15, provocand mari dezechilibre economice si sociale-hiperinflatia, forma cea mai periculoasa si excesiva a inflatiei la care preturile cresc la intervale scurte de timp, antrenand dezechilibre generale in economia nationala-dezinflatia se manifesta prin incetinirea durabila si autointretinuta a ritmului de crestere a nivelului general al preturilor-cresterea economica neinflationista este o inflatie moderata insotita de o crestere economica mai mare decat inflatia-cresterea economica inflationista releva un ritm pozitiv de crestere a productiei nationale, insotit de o rata a inflatiei mai inalta decat cea a dinamicii economice-stagflatia desemneaza acea situatie din economia in care coexista inflatia cu lipsa de crestere economica-slumpflatia sintetizeaza coexistenta inflatiei galopante cu recesiunea economica Fiind un fenomen deosebit de complex, inflatia se poate masura si ilustra prin utilizarea simultana a mai multor inidici si indicatori, fiecare din acestia evidentiind o anumita fateta a inflatiei. Cei mai importanti sunt-diferenta dintre cererea solvabila si oferta reala de marfuri, bunuri si servicii-indicele general al preturilor-indicele preturilor de consum-indicele costului vietii-scaderea de cumparare a banilor pe piata interna si cea externa-depasirea de catre masa monetara in circulatie a produsului national Exprimarea absoluta a inflatiei se determina ca diferenta dintre cererea absoluta nominala si cantitatea reala de bunuri si servicii pe care le pot oferi spre vanzare agentii economici. Indiferent de cauza declansarii inflatiei, desfasurarea ei, perpetuarea si agravarea inflatiei are determinari multifactoriale. In conditiile economiei actuale, inflatia are la baza factori de ordin economic, monetar socio-politic, de natura interna si externa care actioneaza simultan si se influienteaza reciproc. Inflatia monetaraSe datoreaza introducerii si mentinerii in circulatie a unei mase monetare excedentare raportata la cantitatea de bunuri si servicii de pe piata. Excedentul de masa monetara poate fi determinat de-emisiunea de moneda-crearea de moneda scripturala-controlul insuficient al puterii asupra emisiunii de moneda-cresterea vitezei de circulatie a banilor-scaderea increderii in moneda nationala Inflatia prin cerere este un fenomen de crestere a pretului provocata de o situatie de dezechilibru intre o cerere agregata solvabila prea mare in raport cu oferta agregata la un anumit pret. In conditii normale, excesul de cerere stimuleaza marirea productiei. Daca insa cresterea volumului cererii nu determina o crestere corespunzatoare a productiei, a ofertei, preturile cresc si se manifesta fenomenul inflational. Excesul cererii de consum a populatiei poate constitui, uneori, factorul principal al inflatiei. Cresterea cererii de consum a populatiei pote sa provina dintr-o utilizare excesiva a economiilor banesti. Ea pote avea ca sursa si cresterea excesiva a salariilor, fara o crestere corespunzatoare a productiei sau a productivitatii muncii. O alta cauza a inflatiei prin cerere este excesul cererii guvernamentale peste posibilitatile bugetare curente. Inflatia prin ofertaDezechilibrul inflationist dintre cerere si oferta este explicat adeseori prin insuficienta ofertei, prin penuria de bunuri materiale si servicii pe piata. Inflatia prin costuriInflatia prin costuri exprima acea crestere inflationista a preturilor datorata cresterii elementelor ce intra in preturi materii prime, salarii, beneficii. Consecintele inflatiei sunt examinate prin prisma deprecierii monetare.-consecintele inflatiei sunt receptionate in primul rand de agentii economici cumparatori-sub incidenta inflatiei cad economiile agentilor economici diminuandu-li-se resursele datorita scaderii puterii de cumparare a banilor.-inflatia ii dezavantajeaza pe creditori-in timpul inflatiei productia scade-inflatia elimina o parte din resursele acumulate-inflatia pune deacord capacitatile de productie cu cerintele sociale reale -inflatia constituie un factor dezorganizator al oricarei economii nationale-descurajeaza investitiile productive, de lunga durata-genereaza si extinde somajul-afecteaza caderea societatii civi...
Download