... stratificat .n aceste dou perioada nu au existat lucr ri cu caracter propriu-zis economice. Ideile economice erau r spandite in lucr ri cu caracter juridic, istoric, religios, etc.2.2 MERCANTILISMUL - criza lui i inceputurile economice. - Epoca modern - aceast perioada din istorie in care grup ri mai ferme incearca la forme noi, mai liberale. Aceste generaii au locuit la orae burghezii - marile descoperiri geografice de la sfaritul secolului 15, inceputul sec.16 au favorizat noua societate - apare o noua gandire economic diferit de gandirea medieval sfaturi practice date de agenii economici cum s -i conduc mai eficient afacerile, cum sa fie inut evidena contabil . Aceti ganditori erau foarte eterogeni, scopul lor era s obin , s catige cat mai mult profit - ganditorii mondiali se specializeaz pe probleme economice - automatizarea gandirii economice laicizarea. MERCANTILISMUL Italia MERCANTO pia , mercante negustor, mercantile aduc tor de catig - Sec.16-17 are 2 semnificaii corelate - doctrin un ansamblu coerent de idei referitoare la opiunea ec, a negustorilor moderni - politica economic ans, m s, practice adoptate de stat pe baza ac, doctrine ec, primul curent de gandire economica modern . Cele 2 tipuri de mercantilism -m, timpuriu sau sist, monetar pune acc, pe sporirea rezerv, de metale preioase I o pol, ec, extern protecionist dur I rigid spaniolii engl - m, dezv, sau sist,balanei comerciale care admite circul mf2banilor in ambele direcii cu cond, ca soldul com, ext, s fie activ, exp,imp, politica extern mai relaxat . Reprezentani J.Bodin, B.Laffemas, Th.Munn, Th.Gresham, J.Child, G.Botero, J.La. Principalul merit reprezentanii lui au contribuit la stimularea com, ext, I indirect la dezv, unor ramuri ale produciei na, iar unii dintre ac, au f cutchiar incerc ri remarcabile de explicare a unor procese ec, de mare amploare din acel timp. J.Bodin-de ex.. Limite - exagerarea rolului banilor - cercetarea cu prec dere a sferei circulaiei mf.banilor ignorand rolul esenial al produciei I folosindu-se cu prec dere de met, descriptiv in iluzia lor ca profitul ar fi creat in comer. Criza mercantil, I f urirea tiinei ec - schimb ri imp, in gandirea ec, modern sec.17-18-19 - deplasarea centrului de interes de la sfera circul, mf, la sfera produciei - modific2 de metod - trec la met, analitic abstractiz rii. Curentul care va lua amploare este liberalismul. - trecerea de la cunoaterea empiric la cunoaterea tiinific - legi economice. Liberalismul economic.2.3 PARADIGMA LIBERALISMULUI EC. CLASICLiberalii sunt apar torii propriet ii moderne, adepii individualismului. Ei spun c funcionarea ec, are loc in bune condiii cand oamenii nu se amestec unii in treaba altora. Princ, de baz dup func, ec, de pia princip, liberei concurene ec, este capabil de autoreglare Ideea autoregl rii spontane - liberaliti sunt adepii hedonismului ob, de avantaje cat mai cu eforturi cat mai . - ei consider c ag,ec, acioneaz pe pia in mod raional - resping intervenia statului in ec, -sunt adepii th, obiective despre pre I valoare - liberalii clasici sunt convini c ideile lor au valabilitate universal . Reprezent2 ai liberal, clasic .Petty, P de Boisguillebert, B Franklin. .Petty in opera lui inceputurile th, despre preuri I inc, th, moderne a plus produsului mai tarziu se va numii th, plus valori Termeni fol2 pre natural valoarea pre politic suma de bani care se d pt a intra in posesia unui bun. pre curent al pieei pr, pt, fiecare zi al unui produs. .Petty a observ, c in proc, prod, se fac chelt, se ob, produse I un plus. El reduce ac, raionament doar la domeniul agricol. P.de Boisguillebert spune despre pretul just al mf,e determ, de munca omeneasc chelt, pt, producerea lor. B.Franklin spune c izvorul valorii marfii munca in general. 2.4 FIZIOCRATISMULFiziocraii un grup numeros de ganditori liberali francezi au tr it in 12sec 18 dup revoluia burghezo-democrat din 1789 Reprezentani F.Quesnay, A.R.J.Turgot. Idei 1.conceptia despre ordinea natural politica ec, optim viaa ec, se desf , dup reguli care nu dep, de viaa oamen2 legi naturale L sai lucrurile s -si urmeze cursul lor firesc Gournay. 2 Conceptia despre bog ie I rolul primordial al agriculturii in crearea ei. Adev rata bog ie nu sunt banii, ci bunurile care pot satisface nev, oamenilor. Agric singurul domeniu in care se putea crea bog ia. 3 conceptia despre crearea, repartiia I circul prod, intre clasele societ. 4 th, produsului net. Celebrul tablou economic primul model macroec, din ist. Premisele tabloului in 3 clase -cl, productiv fermierii -cl, proprietarilor funcionari cl inactiv - cl, steril . Cifrele folos, in tablou se refer la avansurile sau capitalurile folosite I consumate in cele 2 ramuri de baz ale ec, si struct, lor. avansuri iniiale sau capit, fix I avans, anuale sau capit, circulant, volumul, valoarea I struct, prod, global total pe ans, intregii ri. Pe baza ac, tablou 2 concluzii - drept rezult,al repartitiei si circul, produsului, social anual se restab, cond2 existente la inceputul activit ii I deci producia poate fi reluat pe aceeai scar , e posibil reproducia simpl a capit, social - din moment ce intregul produs net creat in agric, de fermieri ajunge in poses, proprietarilor de p mant logic ar fi ca numai ei s pl teasc impozit. Merite a fost primul tablou - a realizat reproducia in dubl expresie material I b neasc - a dezv lui mobilul reproduciei produsul net - a prezentat circul, mf2 I a banilor numai ca o latur a proc, complex al reproduciei capit, soc - a incercat sa descopere o serie de corelaii mai complexe in cadrul circuitului ec Destinul ist, al fiziocrailor ei au dovedit modernizarea cunoaterii tiinifice, au dezv luit leg turi intre cunoatere I politica ec, m sura ce a consstituit impoz, fin, mic - ei ap rau burghezia voind s-o scuteasc de impoz.2.5 CONCEPIA LUI ADAM SMITH SI DAVID RICARDO despre preuri I venit. ADAM SMITH 1723-1790 a avut posibilit2 datorit nivelului de dezv, al rii Anglia s realiz, un imens pas. - indust, e f, dezv, agric, ramura ec, mai dezv, decat in Frana - lurarea sa Avuia naiunilor 1776 - el incearca sa fac o sintez a literaturii ec, de pana la el ceea ce ii permite o jalonare a sectoarelor mai imp, ale st, ec. Idei originale -avuia unei naiuni care e totalit, b2, mat, de care dispune pt satisf, nevoilor, munca anual a fiec, na, pt a produce ac, b2 - generaliz, posib, de a ob, I spori avuia la toate ramurile prod, sociale - analiz, rolul capitaluluica fact, de prod, si imp, acumularii lui - met2 fol, de Smith in abordarea prob2 se refer la oscilaia lui intre met, descriptiv I analitic . Marx le-a caract, ca met, exoteric cea descriptiv I met, osoteric cea analitic . A. Smith spune preurile pleac de la pr, natural si pr, pietei ale lui Petty. Propune in loc de pre - valoarea. Valoarea are 2 semnificaii - folosul pe care un b, il poate aduce cuiva val, de intrebuinare - in ce proporie poate fi sch, unui b,...
Download