...ene la cele ale Antanticului . Cantitati considerabile de metale pretioase provenind din Mexic si Peru au fost conduse catre Spania unde au provocat o prosperitate extraordinara, dar si o crestere verginoasa a preturilor care se va raspindi curind pe tot continentul . Pe plan intelectual, s-au realizat in acelas timp importante realizari politice si morale.Statele moderne, centralizate si unificate, s-au cladit pe rulinele feodalitatii. Renasterea si Reforma au provocat o unire a spiretelor care vor duce la un amoralism economic si la abondonarea progresiva a prencipiului medieval al moderatiei cistigului . Pentru prima data gindirea economica facea abstractie de considerentele etice.Toate aceste fapte au permis aparitia doctrinelor mercantiliste care au dominat Europa de la mijlocul secolului al XV-lea pana la mijlocul secolului al XVIII-lea iLa Jugie, 1976, pp 9-10s Din punctul de vedere semantic, termenul de mercantilism deriva din cuvintele italienesti mercanto piata, mercante negustor si mercantile legat de cistigul banesc.Temenul a fost folosit cu precadere de criticii ganditorilor din secolele XV-XVII la mult timp dupa geneza acestei literaturi.Terminul folosit in Germania pentru a desemna acest gen de literatura economica a fost cameralism, de la kamera, cuvint care indica locul de pastrare a tezaurului statului respectiv.Esenta doctrinei economice mercantiliste este caracterizata de trei idei mai importante conceptia despe bogatie sau avutie individuala sau nationala, conceptia despre originea si rolul profitului , precum si despre bani si relatia lor cu produsele aduse pe piata spre vinzare i Suta Selejan, 1994, pp. 68s Mercantilismul este prima doctrina care face din imbogatirea natiunii scopul intregii natiuni umane, iar din interes mobilul principal al acestei activitati si liantul solidaritatii dintre indivizi. Pentru prima data, teza aristotelica a primatului politicului fata de economie este inversata .Importanta primordiala a activitatii economice pentru bunastarea unei natiuni este afirmata raspicat. Stiinta despre economie capata, tot pentru prima data, sub condeiul lui Antoine de Monchretien, denumirea de Economie politica.Conceptia mercantilista despre stat se incadreaza aprope organic noii conceptii a epocii. Este vorba despre realismul si spiritul laic in materie politica.Inspirati de acest mediu , Jean Bodin sau Antoine de Monchretien sustin ideea unui stat puternic, autonom si nesubordonat bisericii, un stat condus de un suveran.Omniprezenta statului este o garantie a intereselor individuale, a pacii si a proprietatii . In aceste conditii supunerea fata de suveran era necesara si de dorit . Interesul national se identifica cu interesul printului.Statul trebuia sa vageze asupra comertului si industriei sa protejeze inventiile ,sa acorde facilitati constructiilor navale, sa se ocupe de formarea cadrelor si de ocuparea fortei de munca. El trebuia sa intervina cu taxele de protectie la produsele realizare in tara, dar sa se manifeste liber-schimbist pentru produsele ce puteau fi fabricate doar in exterior. In virtutea solidaritatii economice, mercantilistii au sustinut idea moderna ca imbogatirea unui individ se poate realiza fara a afecta interesele celorlati. Dimpotriva, ceea ce era cosiderat a insemna progres pentru unul, putea fi, fara piedici, generalizat.Solidaritatea economica paleste sau disparte total in relatiile cu exteriorul. Conceptia mercantilista despre metido-economie este una statica. Ea se incadreaza in regulile unui joc cu suma nula ceea ce o natiune cistiga, in mod obligatoriu, o alta pierde, sau, altfel spus, nu te poti imbogati decat in defavoarea si prin sacrificiul altuia. Relatiile dintre natiuni nu pot fi decat conflictuale si, de aici, politica economica externa de factura mercantilista nu este alta decat una a impunerii prin forta. Asadar, pace, coeziune si solidaritate in interior, dar razboi si colonizare in exterior.Mercantinistii sint primii economisti care au creat si au pus in opera o doctrina a cresterii economice.Desi cu imperfectiuni,cu mari si multe contradictii si lacune metodologice,pentru timpul cind a fost gindita ea a insemnat o mare realizare.Preocupati de stabilirea conditiilor factorilor progersului, mercantilistii au fost aproape unanimi a le vedea in abundenta populatiei, a banilor, si in existenta unui stat puternuc..Petty vedea in munca si pamint cei doi factori fundamentali de care depinde productia.Cat priveste caile dezvoltarii, mercantilistii au dat trei raspunsuri imbogatirea prin moneda, prin industrie si prin comert. Populatia si muncaIn marea lor majoritate, mercantilistii au fost populationisti, in sensul ca s-au pronuntat pentru cresterea numerica a populatiei unui stat.John Hales, mercantilist englez, considera ca populatia trebuie sa fie numeroasa pentru a asigura, astfel, sursa unei puteri armate.Argumentul economic cel mai puternic sustinut de mercantilisti este ca o populatie numeroasa face abundenta oferta de forta de munca si reduce, astfel, salariile si, deci, costurile.Numerosi sunt mercantinisti care, in scrierile lor, au binecuvantat munca. Obligatia de a munci le se pare mercantilistilor rationala, pentru ca somajul este atat o pierdere potentiala de productie, cat si o sursa a decodentei.Statul artizanilor1563 si Legea impotriva saracilor1601, ca acte legislative engleze, s-au inspirat din lucrarile si filosofia sociala promovate de mercantilisti.O problema deosebita care l-a preocupat pe .Petty, mai mult decat pe alti autori mercantilisti, este calitatea muncii. El ajunge la concluzia ca populatia nu este si nu trebuie considerata omogena, ca productivitatea muncii variaza in functie de ramura.Contributia lui Petty la dictrina dezvoltarii economice este legata si de punerea in discutie a factorului pamant. Petty este de parerea ca pamantul contribuie alturi de munca la crearea valorii marfurilor. Clarifica problemele legare de renta diferentiala determinata de diferenta de pozitie si fertilitate, care fac ca pretul politic sa varieze fata de pretul natural.Remarcabila este si stradania sa de a calcula pretul pamantului. El nu ezita sa calculeze si valoarea capitalului uman iPohota,1995,pp 20-30sBaniiForma ideala a bogatiei consta, in veziunea mercantilistilor, in bani, respectiv in metalele pretioase din care erau confectionati acestea.Sporirea bogatiei sub aceasta forma a fost considerata de ei preocuparea centrala pentru indivizi cat si pentru stat, prezentat ca exponent al binelui publuc.Fascinatia acestiu deziderat a fost asa de mare incat orice mijloc era considerat accesibil pentru atigerea lui, mergand pana la jefuirea unor tezaure apaptinand altor popoare.Preocupati de imbogatirea imediata nu s-au sinchisit de urmarile ei asupra partenerilor lor de afaceri, ceea ce a avut , dupa cum se cunoaste in istorie, consecinte tragice pentru avutia si chiar destinul unor popoare intregi din alte continente, mai ales din cele doua Americi.Inceputurile e...
Download