...ligioasa ce a condus la o centralizare a culturii, care patrunzand adanc in popor, a devenit o putere unificatoare, a dat statului o fizionomie culturala unitara. La randul sau acest lucru a condus de-a lungul timpului la realizarea unor insemnate progrese in numeroase domenii de activitateEgiptenii au inventat scrisul si suportul acestuia papirusul, calcularea timpului ce a condus la inventarea Calendarului precum si a Astronomiei urmand apoi matematica si geometria. Asirobabilonienii prin dezvoltarea comertului au dat omenirii moneda metalica. Tot ei au introdus si primele acte juridice scrise Codul lui Hammurabi. Fenicienii au introdus primele descoperiri legate de navigatie, scrierea alfabetica si sistemul greutatilor de masura.Evreii au lasat lumii o noua conceprie religioasa, o noau atitudine despre viata sociala, despre dezvoltarea economiei de marfuri. Perceptia dominanta in Antichitate despre ordinea naturala si organizarea sociala era una fundamental religioasa. Pentru perioada de inceput, la toate popoarele Orientului Antic exista o forma de proprietate comuna asupra bunurilor. In mileniul al III-lea i.e.n. incepe sa se dezvolte proprietatea privata si odata cu ea are loc structurarea societatii in clase sociale. Are loc restrangerea economiei naturale si extinderea economiei de marfuri, intensificarea circulatiei banesti, precum si aparitia primelor institutii de credit. Apare si ia amploare schimbul de marfuri in localitati si intre acestea si chiar intre tari. Spre sfarsitul mileniului I i.e.n. proprietatea privata tinde sa devina dominanta in intreaga Antichitate. Si tot acum asistam la formarea primelor imperii sau sisteme coloniale. Iar in linii generale structura sociala a statelor antice era formata din sclavi si stapani, desi, ea putea varia intr-o oarecare masura in functie de regiune, tara sau de perioada de timp la care ne raportam. Dar cele doua clase se regasesc si sunt dinstincte indiferent de timp sau regiune. De asemenea, indiferent daca era organizata pe baza proprietatii comune sau private, societatea antica a fost diferentiata in intreaga sa existenta. Una dintre cele mai vechi culegeri de legi din lume Codul lui Hammurabi evidentiaza existenta in Babilonia a unui drept de posesiune si familial, prin care se reglementeaza starea bunurilor, a persoanelor, contractelor, delictelor si pedepselor ce variau dupa starea sociala. Poporul era organizat in stari sociale ca sclavi, servi, muncitori liberi, meseriasi pe langa preoti, nobili si tarani liberi. Din acest document rezulta o organizare stratificata si sprijjinita pe proprietatea privata si libera initiativa, cu o mare libertate individuala de miscare si cu o interventie statala in sprijinul categoriilor defavorizate. Vechiul Testament este la randul sau un document extrem de valoros atat din punct de vedere religios, cat si pentru a ne ajuta a intelege modul de organizare si functionare a societatii antice si a economiei. Aici se reglementeaza raporturile economice, morale si sociale ale societatii evreesti anterioare nasterii crestinismului. Toate aspectele vietii economice, mai exact cele legate de mijloacele de existenta, proprietate, schimburi, sclavie erau reglementate de legea mozaica. Aceasta avea garantia autoritatii divine si era adusa poporului evreu prin intermediul lui Moise. Vechiul Testament, prin intregul sau continut, desi este o scriere cu un pronuntat caracter social, cultiva tocmai individualismul economic, spiritul comercial si intreprinzator.Organizarea sociala in Grecia Antica Contrar popoarelor din Orient unde conditiile au impus formarea statelor centralizate in Europa diversitatea cadrului natural, eterogenitatea resurselor si formelor de relief , precum si alte conditii sociale au contribuit la mentinerea pentru o perioada mai indelungata al caracterului descentralizat al al activitatii umane. Statele centralizate apar abia la sfarsitul Evului Mediu. Exceptie fac Imperiul Grecesc si cel Roman. Extinderea populatiei grecesti in insulele din Marea Egee si pe Coasta Asiatica a pus-o in contact permanent cu popoarela Orientului ajunse la un nivel superior de dezvoltare economica, culturala, tehnica si de organizare sociala. Din imbinarea elementelor imprumutate de la alte popoare cu specificitatea proprie grecii au creat o cultura noua, originala, mult superioara celorlalte culturii ale Antichitatii. La inceput grecii posedau un dezvoltat spirit de independenta si demnitate, societatea greceasca nascandu-se in diviziune, cu accent pe dezvoltarea individualitatii si cu constiinta eului personal. Cetateni liberi, grecii traiau in orase numita polisuri in care eliberati de grijile materiale ale vietii sa poata dezvolta atat afacerile personale cat si cele politice. Polisul grecesc este o comunitate libera formata din cetatenii liberi, care se unesc constient in stat din dorinta cautarii binelui comun si individual. Rolul statului este de a ajuta la formarea de buni cetateni si sa le inlesneasca existenta, optima fiind considerata urmatoarea ierarhie hrana, meserii, arme, bani, cultul zeilor, jurisdictia. Punctul central al vietii politice este Adunarea Poporului. Desi structurata in clase sociale nobili, tarani si sclavi primele doua categorii aveau calitatea de cetateni si se bucurau de anumite drepturi egalitate in justitie, dreptul de a purta arme, in timp ce sclavii erau lipsiti de orice drepturi - societatea greceasca nu a cunoscut inegalitatile intalnite in Orient. De la natura in mod natural oamenii sunt diferiti intre ei, societatea fiind impartita in doua clase oameni liberi si sclavi. Primii, mai dotati intelectual, pentru a conduce, iar ceilalti, mai slab dotati intelectual, pentru a le fi incredintata munca productiva. Sau cea de-a doua clasa fiind clasa productiva in timp ce prima clasa fiind cea intretinuta. Caile de obtinere a bunurilor sunt agricultura, cresterea animalelor, pescuitul, vanatoarea. Comertul fiind considerat o intrepindere nenaturala de obtinere a bunurilor si deci condamnata. Schimbul in sine nu era insa condamnabil, pentrui ca decurge in mod natural din diversivicarea nevoilor si specializarea producatorilor, din diviziunea muncii. Orice lucru putea fi intrebuintat fie direct in functie de calitatile sale particulare fie indirect, ca mijloc de schimb. Schimbul putea fi troc , fara interventia banilor, acestia fiind considerati naturali odata cu introducerea comertului intre tari, bucatile metalice fiind mai usor de transportat. Cu toate acestea banii au permis dezvoltarea comertului, adica a unei activitati ce consta in folosirea banilor pentru a face schimb si maximiza profitul. Rolul banilor era acela unitate de masura a valorii si ca mijloc de circulatie, elementele si scopul schimbului. Obtinerea banilor se face prin trei metode comertul exterior, imprumutul cu dobanda, munca salariata s...
Download