...n conceptia sa asupra determinismului se manifesta clar doua tendinte ce corespund clar celor doua directii ale luptei duse de el in aceasta problema pe de o parte combate voluntarismmul indeterminist, iar pe de alta parte repudiaza fatalismul religios , predeterminarea. Importriva teoriei liberului arbitru , Conta afirma ca toate fenomenele sunt conduse de legi imuabile fatale care exclud intamplarea si libertatea vointei fatalismul religios ii opune o conceptie ce admite intr-o oarecare masura libertatea de actiune a omului, bazata pe cunoasterea cauzalitatii problemelor.Militand in special impotriva indeterminismului, Conta releva de la inceput legitatea fenomenelor lumii, afirmand ca toate fenomenele de care se ocupa stiintele pozitive sunt reulate de catre legi inflexibile . Respingand liberul-arbitru el exclude deplina libertate a vointei Prin urmare nu exista nimic din ceea ce s-a numit vointa libera, lumeasca sau dumnezeiasca .Desi Conta isi indreapta eforturile spre a demonstra legitatea fenomenelor psihice si a celor sociale, el urmareste in primul rand sa argumenteze ideea ca determinismul recunoscut in domeniul fenomenelor fizice exista si in celelalte domenii. Este evident ca facand clasificarea legilor, el recunoaste specificul legitatii fenomenelor psihice si sociale dar nu asupra acestui specific isi concentreaza atentia. In ultima instanta el se limiteaza la extinderea ideii determinismului asupra altor domenii, asa incat, trasaturile determinismului sustinut de el sunt similare trasaturilor acelei conceptii care a aparut mai devrememe fiind conditionata de dezvoltarea mecanicii si fizicii. El are meritul de a fi adus argumente convingatoare in sprijinul determinismului social. Deoarece el nu s-a preocupat de specificul legii societatii si a conceput necesitatea ca un lant neantrerupt de cauze si efecte, Conta a ajuns inevitabil la un determinism metafizic, denumit de el, Fatalism. In conceptia sa , fatalism inseamna o necesitate absoluta in fata careia vointa omului este neputincioasa, fiindu-i subordonata complet.Filozofia materialist dialectica a folosit termenii obiectiv , obiectivitate, care exprima mult mai precis insusirile legilor de a fi proprii lucrurilor, de a nu putea fi desfiintate sau modificate de oameni.Termenul de fatalism utilizat de Conta se apropie foarte mult de obiectivitate , obiectivism el pastreatza insa o anumita nuanta metafizica imprimata de caracterul filozofiei materialiste, care l-a consacrat.Notiunea de legi fatale se opune , in conceptia lui liberului arbitru. Categoria de lege fatala este incompatibila in filozifia sa cu notiunea de vointa libera sau dumnezeiasca, dar in acelasi timp si cu intamplarea.Pentru a dovedi determinismul fenomenelor psihice Conta le-a impartit in doua mari grupe--- Procesele psihice care conditioneaza cunoasterea--- procesele psihice care determina comportarea omului.Meritul lui in analiza acestor probleme consta in aceea ca a vazut determinismul proceselor psihice in activitatea de reflectare ce se realizeaza cu ajutorul reflexelor, ca a dovedit cu date stiintifice caracterul legic al fenomenelor psihice. Orice actiune reflexa, fiind un fenomen curat fiziologic, atarna cu totul de cauze materiale adica de fortele naturale ale materiei. i fiindca aceste legi sunt stapanite de legi fatale, urmeaza ca si actiunile reflexe iau nastere si se executeaza in chip real. Conta admite existenta unor reflexe despre care avem cunostinta si considera actiunile omului ca fiind mijlocite de constiinta, deosebite deci de miscarile corpurilor neansufletite. Referindu-se la o piatra impinsa de un uragan ce se va rosotgoli de pe dealuri pana ce se va aseza intr-o vale, sau la un loc adapostit si la un om surprins de un asemenea uragan, care va fugi si se va ascunde, dupa ce va chibzui poate in deplina cunostinta, Conta insista doar asupra indentitatii miscarii corpurilor neansufletite si a celor dotate cu constiinta, din punctul de vedere al actiunii cauzale, fara a rlevea specificul determinismuli la fiintele vii, la cele inzestrate cu constiinta in special desi recunoaste acest specific.Filozoful roman vede unilateral legatura organismului cu mediul, ca o legatura univoca conditiile externe determina toate actiunile omului, chiar daca aceste actiuni sunt rezultatul uneia sau al mai multor cauze, chiar daca aceste cauze sunt cunoscute de om. Conta afirma Din natura fatalismului rezulta ca, daca noi am cunoaste cu ...
Download