...QQQjPjPQQQQQQjPQjPQQPJPjPjPjPjPQQQMQTraducere aproximativa selectiva din Synthese an international journal of epistemology, methodology and philosophy of science.traducatordanila i. mariandata traduceriixx 03sau04sau052003.CUM A INFLUENTAT MEDIUL SOCIAL EVOLUTIA MINTIIautorDenise Dellarosa CUMMINS HO SOCIAL ENVIRONMENT SHAPED THE EVOLUTION OF MIND,Synthese1222000.1.Cognitia Sociala la Primatele UmanePope Edards 1982, 276 a descris ordinea sociala a societatilor umane preliterate ca implicand cooperarea si obligatii reciproce intr-o structura ierarhica de relatiilor de autoritate. Aceasta descriere a celor mai multe societati umane si institutii sociale este atat de buna ca oricare alta. Si astel nu este surprinzator sa gasim dovada unei pregatiri biologice umane spre dezvoltarea functiilor cognitive pentru acele clase de probleme care sunt criticepentru supravietuire intr-o ierarhie a dominatei sociale. Aceste functii includ- Recunoastrea relatiilor de dominareinfluenta- Invatarea rapida a normelor sociale permisii si prohibitii- Detectarea violarilor normelor sociale inselatoriilor- Monitorizarea obligatiilor reciproce social exchange reasoning- Interpretarea intentiilor celorlalti theory of mind reasoning1.1.Efectele Dominarii asupra Functiilor Umane Sociale, Emotionale, si Cognitive Ierarhiile dominarii apar deja in joaca grupurilor de copii prescolari Hold-Cavell si Borsutsky 1986 Keating si Heltman 1994 LaFreniere si Charlesorth 1980 Rubin si Caplan 1992 Smith 1988, chiar si intre copii in varsta de doi ani Frankel si Arbel 1980 . In fapt, dominarea sociala este dimensiunea stabila cea mai timpurie a organizarii sociale a grupurilor egale Strayer si Trudel 1984. Copii in varsta de patru ani pot raporta destul de corect structura ierarhica a relatiilor de dominare din grupurile lor de joaca, o sarcina ce depinde cel putin implicit de utilizarea inferentei tranzitive in contrast, rationamentul tranzitiv independent de continut nu este suficient de dezvoltat decat in al saselea sau al saptelea an al vietii, sugerand o distinctie intre versiunile rationamentelor specifice unor domenii si cele generale ale competentei de rationare ce apare in rate diferite prin dezvoltare Smith 1988. Considerarea rangului relativ modifica deasemenea indicii stresului fiziologic, ca presiunea sangelui, volulmul inimii, nivelele de cortisol. Razbunarea impotriva unui agresor cauzeaza intoarcerea acestor indici la normalitate Hokanson 1961 Hokanson si Shetler 1961 . Studii nenumarate de psihologie sociala au relevat deasemenea o tendinta umana chinuitoare spre conformare, si supunere autoritatii indivizilor dominanti - chiar autoritatilor rau voitoare. Poate cele mai faimoase exemple de acest gen sunt experimentele lui Milgram Milgram 1974. Sasezecisicinci de procente din subiectii ce au participat la aceste studii s-au supus ordinelor unei autoritati rauvoitoare in livrarea unui soc electric potential fatal asupra unei victime inocente. Dominarea pare sa fie adanc scrisa in functiile noastre cognitive, sociale, fiziologice. Ea emerge devreme ca o trasatura definitoare a indivizilor personalitatii si de aceea produce o propensiune a grupurilor sociale umane spre a se organiza ierarhic, si pentru majoritatea indivizilor spre transferarea responsabilitatii propriilor acte prin supunerea la autoritate. Ea joaca o atat de mare parte in vietile noastre sociale incat ne formeaza si ne modifica strategiile cognitive si raspunsurile fiziologice. 1.2. Rationamentul Normativ SocialTratamentele filosofice ale rationarii au apreciat necesitatea distingerii intre rationamentul practic si rationamentul teoretic, o necesitate ce a aparut recent si in modelele psihologice ale rationamentului ex.,Manktelo and Over 1991 1995 Cummins 1996b-c 1997 1998a, b 1999,in press Oaksford and Chater 1992. Scopul rationamentului practic este determinarea unui curs prudent al actiunii. Tipic, aceasta inseamna determinarea a ceea ce li se permite, obliga, sau interzice oamenilor sa faca. Logicile Deontice au fost propuse cu scopul dezvoltarii modelelor normative al acestui tip de rationament, aceste logici au ca operatori primitivipermisiunea, obligatia, si intr-un anumit sens prohibitia Hilpinen 1971 1981. Acestia sunt operatorii principali necesari pentru scopul rationamentului practic. Rationamentul practic, sau deontic, este distinct de rationamentul teoretic in care rationatorului i se cere sa determine statutul epistemic adevarul al decriptiei unei stari de lucruri. Aici, cineva nu se preocupa cu alegerea unui curs prudent al actiunii. In schimb, se preocupa cu ce este necesar prin faptele date. Danila considera ca aici Cummins exagereaza, deoarece in faptele umane in mare sunt contingente. Aceasta distinctie apare nu doar in modelele normative ale rationamentarii, ci si in rationarea de fiecare zi. Pentru aproape trei decade, psihologii au notat ca atunci cand rationam despre reguli prescriptive norme sociale , privim spontan spre violarile posibile ale regulii, adica, privim ca sa vedem cine ar putea incalca regula, Cheng and Holyoak 1985 1989 Cosmides 1989 Griggs and Cox, 1982 Cummnis 1996a, b Johnson-Laird, et al. 1972 Manktelo and Over 1991 1995. Aceasta strategie rationamentala cruciala extrem de convingatoare pare sa fie declansata aproape exclusiv de probleme cu continut deontic, permisii particulare, obligatii, prohibitii, promisiuni, si avertismente. Detectia violarii este rar intalnita in rationamentul teoretic de fiecare zi. Exemplele cele mai izbitoare de acest efect au fost raportate folosind ason Card Selection Task.Ca un exemplu simplu, imagineaza-ti ca cineva i-ti spune ceva ciudat despre un priten mutual de-al vostru, anumeDaca John sta toata noaptea in cabina lui, atunci intotdeauna se intoarce acasa cu un sac de gunoi. daca p atunci qCa o demonstratie, prietenul tau la urmarit pe John, scriind activitatile lui in fiecare zi incepand in urma cu trei luni si stocand informatia in dosarul unui computer. Dosarul contine informatie despre unde s-a dus John si ce a adus cu el la reantoarcere. Acestea includ- Informatie despre ce a adus John cu el acasa cand a stat toata noaptea in cabina lui p-Informatie despre ce a adus acasa John cand a stat toata noaptea intr-un loc diferit non-p-Informatia despre unde s-a dus John cand s-a intors cu un sac de gunoi q- Informatie despre unde s-a dus John cand s-a intors fara un sac de gunoinon-qCare ocazii a-i vrea sa le inspectezi in scopul sa fii sigur daca prietenul are dreptate Alegerile tipice in problemele teoretice similare sunt p si q, adica, a stat toata noaptea in cabina lui si a venit acasa cu sac de gunoi. Acum sa ne imaginam ca a lui John cabina este intr-o rezervatie a naturii, si se cere ca toti vizitatorii ce raman toata noaptea sa-si ea gunoiul cu ei pentru a proteja mediul si pentru a descuraja maturarea. Care ocazii a-i dori sa le inspectezi in scopul de a te asigura ca John s-a conformat regulii Raspunsul tipic in probleme...
Download