...Alpilor si din Campia Padului, si o alta peninsulara ocupata de lantul muntos al Apeninilor, de dealuri si de inguste campii litorale se adauga o serie de insule, intre care Sardinia Sicilia Elba.Alpii aflati in Nord, se prezinta sub forma unui zid masiv, desfasurat pe circa 1 200 km pe directia Vest-Est, incluzand Alpii Piemontezi varful Gran Paradiso 4 061 m. altitudine, Alpii Lombarzi si Alpii Venetieni. Apeninii, care ocupa cea mai mare parte a peninsulei se continua si in insula Sicilia, sunt fragmentati, prezinta altitudini mai scazute decat Alpii altitudinea maxima in varful Gran Sasso d Italia 2 914 m si sunt cunoscuti prin caracteristicile lor vulcanice inclusiv vulcani activi Vesuvio, Etna. Clima Clima este continentala in Nord, cu ierni relativ reci si veri calduroase, si mediteraneana in Sud precum si peninsulara cu veri secetoase si calde, iar iernile ploioase si blande.Reteaua Hidrografica Italia are o retea hidrografica bogata cu rauri in general scurte si numeroase lacuri.Populatia bara numara aproximativ 56 411 000 locuitori 1861 22 182 000 locuitori 1901 32 965 000 loc 1961 50 623 000, natalitatea 9,8000, mortalitatea 9,6000, populatia urbana fiind de 69. Orase principale dupa numarul de locuitori 1. Roma-capitala 2 791 0002. Milano 1 432 0003. Napoli 1 206 0004. Torino 992 0005. Palermo 734 0006. Geneva 701 0007. Bologna 412 0008. Florenta 408 0009. Catania 364 00010.Bari 353 00011.Venezia 318 000Italieni sunt circa 95, peste 30 000 000 de italieni sunt cetateni ai altor tari. Populatia este concentrata in mare parte in jumatatea nordica si in deosebi in Campia Vaduzului si in zona apropiata cu focarele Milano, Torino, Bolognia, Venezia. In Sudul Mezzogiorno, principala concentratie de populatie este cea din jurul orasului Napoli. Cele mai putin populate zone sunt Alpii, insula Sardinia si sectorul peninsular la S de Napoli.Culte Catolicism 95, protestantism, ortodoxism. Istoria La inceputul mileniului II inainte de Hristos, patrunde in Italia primul val indo - european, urmat in secolul XII-XI de noi valuri italice. In secolele XII-XI inainte de Hristos isi fac aparitia etruscii, a caror civilizatie atinge in secolele VII-VI maxima stralucire. Grecii intemeiaza in secolul VII primele colonii in Sudul peninsulei si in Sicilia, numele de Italia datorandu-li-se. Roma o cetate obscura din Latium, se emancipeaza in 510 509 i.Hr. de sub suzeranitatea etrusca, devenind in sec. III i. Hr. stapanul intregii Italii, apoi hegemonul bazinului Marii Mediterane, punand bazele celui mai vast si durabil imperiu al lumii antice. Detronarea lui Romulus Augustus de catre capetenia germanica Odoacru marcheaza sfarsitul Imperiului Roman de Apus. In 568 longobarzii cuceresc Nordul Italiei iar in 756 ia fiinta statul papal cu resedinta la Roma, centrul lumii crestine occidentale. Cucerit in 773-74, Regatul longobarzilor este inclus in statul franc. In Sicilia si Italia de sud se stabilesc in sec. IX arabii, eliminati in sec. XI-XII de catre normanzi. In timpul domniei imparatului Otto I Italia de Nord si Centrala sunt incluse in imperiul romano-german, care in 1075-1122 se afla in conflict cu papalitatea. Centre economice infloritoare in sec. XIII-XV Venetia, Genova, Florenta, Milano, devin patria umanismului si Renasterii. Intre 1494 si 1559 Italia este camp de batalie intre Franta si Spania, pacea de la Cateau-Cambresis lasand cea mai mare parte a peninsulei spaniolilor, apoi tratatele de la Utrecht si Rastatt, acordand-o habsburgilor austrieci. Valul miscarilor nationale de la inceputul sec. XIX inaugureaza epoca Risergimento-ului, unificarea Italiei realizandu-se in jurul Regatului Piemontului. In urma razboiului franco-piemontezo-austriac, Lombardia se uneste cu Piemontul iar camasile rosii ale lui Garibaldi elibereaza Sicilia si Italia de Sud, astfel...
Download