...mina individualizarea a doua tipuri climatice pricipale continental si oceanic. Circulatia generala a atmosferei realizeaza un schimb permanent de mase de aer, o influenta reciproca intre atmosfera uscatului si oceanului, cu mentiunea ca influenta oceanului asupra climei globului este mai importanta, comparativ cu cea a uscatului. Curentii oceanici determina aparitia unor anomalii in distributia temperaturii aerului valori ridicate la latitudini inalte si valori scazute la latitudini joase. Pag. 16 Diferentele intre suprafetele oceanului si, respectiv, a uscatului din cele doua emisfere se rasfrang si asupra climei. Uscatul mai intins din emisfera nordica determina un contrast puternic, cu schimburi de caldura si umiditate mai intense, clima continentala contrastand cu cea oceanica. In emisfera sudica, uscatul, mai restrans ca suprafata, reduce contrastul termic, iar amplitudinile termice anuale si diurne de pe continenete sunt mai reduse decat in emisfera nordica. Predominarea suprafetei oceanice face ca viteza medie a vantului sa fie mai mare in emisfera sudica. Prin influentele directe pe care la manifesta, oceanul este unul dintre principalii factori climatici si, tot el, sursa esentiala a vaporilor de apa, care determina cantitatea de precipitatii. Desalinizarea apei oceanice Volumul de apa al Terrei a rams de milioane de ani acelasi. Acest echilibru fragil se afla in pericol datorita multiplelor activitati desfasurate de om si ale caror consecinte se manifesta printr-o crestere, de la an la an, a consumului de apa in toate tarile. Evident ca, privit cantitativ, acest consum are valori diferentiate, care se inscriu in general intre 30lzi pe locuitor in tarile slab dezvoltate si 2000lzi in tarile industrializate. De remarcat faptul ca se consuma numai apa dulce, al carei volum este de 37,8 mil.km3, din care utilizabila direct este numai apa raurilor 0,01 si a lacurilor 0,35, restul aflandu-se in ghetari 77,2, ape subterane 22,4 si in vaporii din atmosfera 0,04. Consumuri mari de apa dulce se inregistreaza mai ales in industrie si agricultura, dupa care urmeaza consumul casnic, care solicita si el milioane de metri cubi indeosebi in mediul urban, unde se afla o populatie mai numeroasa Bucurestiul are nevoie zilnic de 1,435 mil.m3 zilnic. Consumul de apa in crestere nu ar constitui o problema daca ar putea fi utilizata direct, si de catre toate tarile. Procesul tehnologic de desalinizare a apei de mare este cunoscut, dar inca foarte costisitor. Cursa pentru constrirea uzinelor de desalinizare a apei de mare se afla in plina desfasurare. Daca in 1975 functionau in lume 1 036 de astfel de uzine, cu 0 productie de 2,1 mil.m3zi, in 1991 erau deja 2 154, cu o capacitate zilnica de 6,8 mil.m3, iar in anul 2000 o cantitate nici pe departe satisfacatoare, fiind cunoscuta lipsa apei in multe regiuni ale lumii. Numeroase uzine de desalinizare functioneaza in zona Golfului, in tarile cunoscute pentru productii importante de petrol, cu mari resurse financiare, cu o populatie in crestere numerica, cu mari proiecte industrializale, precum si cu unele de dezvoltare a agiculturii bazate pe irigatii, in ciuda lipsei apei. Astfel, numai in Arabia Saudita exista capacitati de circa 3 mil.m3zi, in Emiratele Arabe Unite de 800 000 m3zi, in Kueit de 600 000 m3zi, iar in Iran de 100 000 m3zi.Pag. 26 Resursele minerale din mari si oceane Oceanul Planetar constituie un imens depozit ce contine substante minerale, utile care sunt exploatate in regiunile continentale.Aici exista mari cantitati de minerale, atat pe fundul marii, cat si dizolvate in apa, insa adeseori costul recuperarii lor depaseste cu mult valoarea acestora.In masa sedimentelor marine sau pe suprafata lor se gasesc numeroase substante minerale de interes economic. In substratul platformelor continentale s-a descoperit o serie de minerale cu importanta economicaSaruri de potasiu in Marea BalticaPolonia si Golful MexicZacaminte de sulf in Golful MexicMinereu de fier in Golful Finic, Canada.Pag. 46 Depozite detrice constituie rezultatul eroziunii rocilor preexistente, materialul rezultat fiind transportat de rauri in ocean.Depozitul dertitic este constituit dinMagnetitIlmenitTitanitzirconiuColumbitCasiterit
olframitDiamantCrom, etc.Nisipul si piertisul reprezina cea mai cea mai abundenta rezerva de material detritic. Nodulii polimetalici- reprezinta concretiuni minerale care tapiseaza fundul oceanului la adancimi mari ale apei, de 4000-6000m, alcatuiti de diferite elemente, intre care predomina nichelul, cobaltul, fierul sau cuprul. Estimarile care se refera la nodulii polimetalici suntnumai in Oceanul acific ar fi 1500miliarde tone de nodului din cele peste 100 campuri cu noduli identificate numai unul daca ar fi exploatat ar satisface 2 din cererea de mangan, 8 cobalt, 15 nichel, 0,15 cupru. Incepand din anii 70 aceste pepite ale marilor au facut obiectul unor cercetari. Tarile industrializate SUA, Japonia,m Canada, Germania, Franta si Rusia participa la prospectiuni de prospectare a nodulilor si amenajarea unor statii submarine, foarte costisitoare,de altfel. Resurse minerale dizolvate in apa de mare constituie o alta bogatie imensa.In apa marina au fost identificate peste 60 de elemente, dar numai cativa compusi sunt recuperati actualmente din oceanclorura de sodiu, bromul peste 110 mil.tonean, magneziul 115 mil.tonean, uraniul. Resursele biologice ale mediului marin. Apele oceanului sunt populate de o mare diversitate de organisme vegetale si animale. Adeseori se considera ca problemele alimentare cu care se confrunta multe regiuni de pe Terra ar putea fi rezolvate printr-o valorificare adecvate a resurselor biologice ale oceanului,Fructele marii nu pot fi insa culese cu usurinta.Pag. 56 Resursele vegetale reprezinta indeosebi prin fitoplancton plante plutitoare constituie cele mai importante forme de viata din domeniul marin, ele transformand prin fotosinteza apa si bioxidul de carbon in materialul organic ce formeaza baza lantului trofic a organismelor din ocean. Dintre vegetale, cele mai intrebuintate sunt algeleVerziBruneRosii. Folosite in hrana omului pentru salate, jeleuri sau acestea se adauga in furaje si ca ingrasaminte.Cultura algelor se fac in mediul natural golfuri, bazine adapostite si in mediu artificial bazine amenajate, laboratoare. Sunt cultivate frecvent algele din genurile Ulva, Laminaria, Porphyra, Undaria, etc. Tari cu suprafete intinse de culturi intense de alge sunt Japonia, China, Coreea de Sud, Indonezia, Filipine, India, Franta, SUA. Principalul mijloc de valorificare a resurselor alimentare din ocean il reprezinta, totusi, pescuitul pesti-peste 25000 de specii, moluste, crustacei vanarea mamiferelor marine balene, delfini, foci a reptilelor marine broaste testoase . Romania detine un patrimoniu piscicol alcatuit din 496,3 mii ha de ...
Download