...a se naste mai intai o gheata foarte grauntoasa, numita neve, si apoi ghetarul. Ghetarii se formeaza in regiunile polare Antartida si Artica si pe virfurile muntilor inalti, depresiuni intramontane, in conditiile cind cantitatea de zapada cazuta depaseste topirea si evaluarea ei. Dupa conditiile de formare deosebim ghetari continentali de calota ocupa suprafete extrem extinse si au o grosime care uneori depaseste 3 000 m. Ei acopera mari arii terestre, indiferent de relief intregul continent Antarctida si insulele din Oceanul Artic Groenlanda, Islanda, Novaia Zemlea s.a. si ocupa 98,5 din toata aria hinosferei. In jurul Antarctidei, gheata de pe continent se prelungeste mult in apele Oceanului Planetar, formind o platosa relativ unitara, inalta pina la 90 m, numita banchiza, de la care se rup mari blocuri de gheata numite aisberguri, care, datorita curentilor de apa oceanici, plutesc in largurile oceanului Gheata este plastica si de aceea se misca prin alunecare, mutindu-se pe fiecare tip de panta. Deplasarea e lenta, intre 5-150 m pe an, asa ca o portiune de gheata ca sa ajunga de la zona de formare pina la linia de topire are nevoie de un timp indelungat, de la circa 100 ani pina la peste 1000 ani. Ghetarii montani se formeaza pe virfurile muntilor Himalaya, Pamir, Alpi, Caucaz, Karakorum, Anzi, Cordilieri s.a care depasesc in altitudine limita zapezilor persistente. Ei se compun in mod obisnuit din trei elemente zona de acumulare a zapezii - unde se formeaza zapada inghetata care se suprapune pe un bazin de vale existent inainte de instalarea ghetarului circul glaciar prezinta o depresiune excavatiune de forma rotunda unde se aduna gheata si care se delimiteaza de neve printr-o crapatura circulara numita rimaye limba glaciara - care se scurge pe o vale pina la linia de topire a ghetarului limba prezinta multe crapaturi, numite crevase. Sub influenta fortei de gravitatie si de greutate ghetarii alpini se misca curg de-a lungul vailor si pantelor montane cu o viteza de 10-300 man efectuind un lucru de distrugere, acumulare si de depunere a materialului transportat, in final formind morene glaciara. Ghetarii montani sunt de mai multa tipuri, in functie de gradul lor de dezvoltare. Cei mai mici sunt ghetarii de circ sau pirineeni ei nu au limba, deoarece zapada cazuta, pe de o parte, si gheata topita, pe de alta parte, sunt aproximativ egale cantitativ se gasesc situati in apropierea limitei zapezilor persistente, ca de exemplu cei din Pirinei. Ghetarii alpini - au o limita glaciara bine dezvoltata, ce coboara mult sub linia zapezilor ghetarii din muntii Alpi, Atlas Ghetarii himalayeni - sau ghetarii compusi se formeaza prin confluenta mai multor limbi glaciare foarte alungite, atingind uneori 50 km, neavind un circ propriu-zis ghetarii din tarile muntoase Himalaya, Pamir, Karakorum, Han-Tengri, Hindukush s.a. Ghetari- caciula mai des se formeaza pe virfurile muntilor de origine vulcanica ghetarii de pe muntii Ararat, Kilimanjaro s.a.. Cel mai mare ghetar alpin se socoate ghetarul Fedcenko din bara muntoasa Pamir cu lungimea de 77 km, grosimea 700-1000 m, iar cei mai lungi este ghetarul Habarrd de pe muntii Alaska 145 km. In ultima era geologica s-au evidentiat patru mari perioade de racire a climei, cind ghetarii au ocupat arii cu mult mai extins decit cea pe care o au astazi. Astfel, ghetarii de calota continentali din perioada mare de glaciatiune ocupau 40 din aria uscatului. La ora actuala pinza de zapada perena si ghetarii sunt caracteristicii pentru toate briiele climatice, deosebindu-se dupa marime si tip. In briul cald hionosfera se ridica pe virfurile cele mai inalte ale muntilor Kilimanjaro chiar linga ecuator, Kenya, Ruenzori toti din Africa Centrala, ale muntilor Anzi America de Sud, unde hionosfera este situata la altitudinea de peste 4800 m, ale muntilor ecuatoriali peste 6000 m in Eurasia majoritatea ghetarilor sunt amplasati pe muntii Himal...
Download