...i mari fiind indicate in tabel. Pe teritoriul Moldovei au fost construite doua bazine de acumulare unul in 1956 pe Nistru la Dubasari si altul in 1980, pe Prut, la Costesti-Stanca. Bazinul de la Dubasari ocupa o suprafata de 67,5 km3 si acumuleaza 277 mln. m3 de apa adancimea medie este de 4,5 m, iar cea maxima de 19,5 m in apropierea digului.DenumireaRaul pe care se aflaAnul constructiei Suprafata oglinzii de apa, km2Stanca-Costesti Prut197692,0DubasariNistru195476,5CuciurganCuciurg
an196328,0GhidighiciBac196328,0CongazIalpug19614,9R
azeniBotna19631.9CostestiBotna19621.8ComratIalpug19
671.7Resursele de apa. Resursele de apa. Resursele potentiale regenerabile de apa pe suprafata sunt formate din volumul anual total al scurgerii raurilor interne si 1 din volumul scurgerii raurilor Nistru si Prut, aceste rauri sunt de frontiera si R. Moldova are dreptul la 50 din volumul scurgerii. Din resursele potentiale de apa de suprafata, 5,24mlrd m3 , din care revin 71 - raului Nistru, 28 - raului Prut, iar restul altor rauri. Raportate la populatia republicii, revin cca 1220m3 apa anual pe locuitor.Sunt importante resursele de ape minerale. In partea de nord predomina apele sulfato-bicarbonatato-calcicosodice, Soroca, Balti, Gura Cainarului, -jud. Soroca etc., in partea de nord-vest apele bicarbonatato-sodice, cu o mineralizare de 0,8-2,6 gl. In partea centrala apele au aceeasi compozitie chimica, dar mineralizarea atinge 2-5 gl Cornesti, Chisinau, ca si in sud-est izvoarele din Varnita in partea de sud apele sunt bicarbonatato-clorosodice, cu o mineralizare de 2 gl Cahul etc.. Au fost descoperite si ape subterane termale langa s. Cornesti jud. Ugheni, la adancimea de 180 m avand temperatura de 20C si langa Cahul, la adancimea 514 m, avand temperatura de 350C si o mineralizare de 70 gl. S Resursele pedologice reprezinta cea mai importanta bogatie naturala a R. Moldova. Predomina cernoziomurile principala clasa de soluri, care acopera 72 din invelisul pedologic total si fac parte din categoria celor mai fertile soluri.O mare importanta au solurile aluviale, care detin 10,2 din invelisul pedologic. Alte clase de soluri au o raspandire mai redusa solurile cenusii silvice, brune silvice, specifice sectoarelor celor mai inalte ale podisurilor, solurile hidromorfe, halmomorfe, etc., care se intalnesc insular si au o insemnatate economica redusa. Resursele vegetale includ padurile, pajistile, vegetatia acvatica, segetala si alte formatiuni vegetala. PRIVATE TYPEPICTALT Vegetatia spontana a R. Moldova este relativ bogata, numai plantele superioare fiind reprezentate prin cca1900 de specii. Se disting trei zone de vegetatie de padure, de silvostepa si stepa, insa flora spontana a fost foarte mult modificata de catre om si ocupa in prezent suprafete restranseVegetatia spontana detine o suprafata de cca 800 mii ha sau 23,5 din teritoriul republicii. In cadrul acestui invelis de flora se evidentiaza 2 tipuri principale de asociatii vegetale padurile si pajistile. Padurile se intalnesc sub forma de areal insular, detinand suprafete mai importante in sectoarele mai inalte din Podisul Codrilor, Podisul Moldovei de Nord, Podisul Nistrului, Colinele Tigheciului, precum si in luncile Nistrului si Prutului. Suprafata silvica totala este 424,5 mii ha anul 1997 din care padurile propriu-zise detin 369,9 mii ha, iar cealalta suprafata revine perdelelor forestiere de protectie si terenurilor ocupate de arbusti. Gradul de impadurire a teritoriului 9,4 este unul din cele mai mici din Europa. Valori reduse are si suprafata silvica care revine in medie unui locuitor - doar 0,1 ha, fiind mult sub media mondiala de 0,8 ha pe locuitor. Pentru R. Moldova sunt specifice padurile de foioase de tip central-european, cu exceptia padurilor din partea de Sud care sunt de tip mediteranean. In structura lor floristica dominante sunt speciile de stejar, care acopera cca....
Download