...mita superioara bine definita. Se poate considera ca atare cea de 40.000 km, daca se tine cont de limita pana unde se manifesta gravitatia, sau cea de 3.000 km, unde denstatea gazelor este egala cu aceea din spatiul interplanetar. Intrucat anumite fenomene de exemplu, aurorele polare se produc la inaltimi mari, se accepta intervalul de la 3.000 la 10.000 km ca facand trecerea spre spatiul interplanetar. Masa totala a atmosferei a fost evaluata la 5,13 x 10 EMBED Equation.3 tone, repartizand a milioana parte din masa Terrei peste 99 din aceasta este concentrata in primii 36 km de la suprafata Pamantului. Multa vreme invelisul gros al Pamantului n-a putut fi studiat decat pana la o inaltime redusa. Aceasta avea sa creasca o data cuinventarea baloanelor-sonda, care le-au permis specialistilor sa faca observatii in zone in care alt fel nu aveau cum sa ajunga. Astazi atmosfera Terrei este supravegheata permanent de o retea de peste 9.000 de statii meteorologice, de sateliti meteorologici, de sonde si baloane speciale si de sisteme perfectionate de radar. Un loc aparte in joaca satelitii meteorologici, gratie carora poate fi supravegheata si analizata intreaga planeta, inclusiv invelisul sau gazos. Datele obtinute prin aceasta retea de supraveghere stau la baza studiilor meteorologice, meteorologia fiind stiinta ce se ocupa cu studiul atmosferei.2. Alcatuirea si structura atmsfereiAlcatuirea atmosfereiAtmosfera este alcatuita din diferite gaze, apa in stare de vapori si aerosoli cenusi vulcanice, saruri, pulberi etc.. Partea inferioara atmosferei, pana la altitudinea de 90-100 km, este denumita homosfera, fiind relativ omogena in privinta amestecului de gaze si a alcatuirii moleculare a gazelor ce o compun. Ponderea cea mai mare ca volum este detinuta de azot N EMBED Equation.3 , cu 78,09, si de oxigen O EMBED Equation.3 , cu 20,95, la care se adauga in ordine argonul Ar, cu 0,93, dioxidul de carbon, neonul, heliul, hidrogenul, ozonul si radonul.Aceste gaze au un rol fundamental in realizarea efectului de sera dioxidul de carbo si infiltrarea radiatiilor ultraviolete ozonul. Azotul este un gaz stabil, care intra mai greu in combinatii chimice, fiind cnsiderat neutru. Spre deosebire de acesta, oxigenul este foarte activ, stand la baza tuturoe proceselor de oxidare si de ardere. Se adauga multe particule solide sau lichide, cu dimensiuni submicronice, care se afla in stare de suspensie provenid din cenusi vulcanice, meteoriti, arderi naturale sau antropice, noxe, praf, polen, cristale de saruri etc., reprezentand adesea elemente ce favorizeaza condensarea vaporilor de apa. Poluarea este strans legata mai ales de frecventa noxelor emanatii ce contin sulf, carbon, azot, clor etc.. Proportia vaporilor de apa variaza atat pe verticala pondere mare pana la 5 km si extrem de redusa la peste 10 km, cat si regional au pondere mare in regiunile ecuatoria, tropical umeda, deasupra bazinelor oceanice, marine, lacustre, dar extrem de redusa in regiunile aride si semi aride.Intre 100 si 750 km se extinde heterosfera, rarefiata, alcatuita din azot, oxigen si heliu, in stare atomica, ce tind sa se stratifice in ordinea greutatii, datorita lipsei turbulentelor.La inaltimi mai mari de 750 km incepe exosfera, extrem de rarefiata se face treptat trecerea spre vidul interplanetar, in care mai scapa atomi de heliu si hidrogen. Structura atmosfereiAtmosfera este diferentiata in mai multe subinvelisuri, in care ponderea gazelor este diferita, iar temperatura si presiunea sufera modificari esentiale.Troposfera este primul invelis atmosferic, aflat la suprafata Pamintului in cadrul sau se desfasoara cea mai mare parte a interactiunilor cu celelalte invelisuri terestre apa, relief, sol, vietuitoare, precum si totalitatea activitatilor omului concentreaza peste 80 din masa atmosferei, dar si cea mai mare parte a vaporilor de apa si pulberilor atmosferice. In troposfera temperatura scade cu un gradient de circa 6,4 la fiecare km, pana la o altitudine la care tulburenta in atmosfera se reduce mult, in cadrul unui strat de tranzitie numit tropopauza, deasupra Ecuatorlui aici trmperaturile au valori de -70, -80C in dreptul Ecuatorului.Stratosfera se extinde de la nivelul tropopauzei pana la circa 50 km inaltime. Pana la o altitudine de 20 - 25 km temperaturile se mentin la -50, -55C, de unde incep sa creasca, ajungand spre limita superioara a stratosferei, numita stratopauza, chiar la valori pozitive de pana la 20C. Aceasa incalzire se explica prin actiunea unei parti din radiatia ultravioleta asupra moleculelor de O EMBED Equation.3 , pe care le desface in atomi. Acestia se unesc cu alte molecule de O EMBED Equation.3 , rezultand O EMBED Equation.3 . Aceste reactii sunt insotite de degajare de caldura stratul de ozon are un rol imprtant in protejarea vietii pe Terra, intrucat retine o parte din radiatiile ultraviolete U.V. nocive vietii.Mezosfera se desfasoara intre 50 si 85 km si este caracterizata printr-un aer extrem de rarefiat si prin scaderea rapida a temperaturii, care atinge -90C spre limita superioara, numita mezopauza.Termosfera este invelisul exterior, care se extinde pana la 400 - 800 km, si este caracterizata printro rarefiere extrema a aerului. Moleculele rare de gaze sunt disociate in atomi de radiatiile ultraviolete si ca urmare temperaturile cresc, ajungand la 1000C spre partea superioara.Intre 60 si 500 km se afla ionosfera. In cadrul ei absortia radiatiei U.V. determina ionizarea puternica a gazelor exista mai multe straturi izolate intens, intre care cele mai importante au fost notate cu literele D, E, F si au proprietatea de a reflecta undele radio emise de pe suprafata terestra.3. Masele de aer, presiunea si dinamica lorPresiunea aeruluiAerul este un fluid compresibil care exercita o presiune permanenta asupra Terrei, aceasta avand la nivelul marii valoarea de 1 kgcm EMBED Equation.3 . Acest parametru este influentat de temperatura si de altitudine. Presiunea scade cu altitudine conform unei legi logaritmice, la inceput mai repede si apoi din ce in ce mai incet, datorita rarefierii aerului. In general, in partea inferioara a troposferei scade cu un milibar la fiecare 8 km. Instrumentul de masurat presiunea atmosferica este barometru, care poate fii de doua tipuri cu mercur, inventat de Torricelli, sau cu o camera metalica, numit bvarometru aneroid.In cazul barometrului cu mercur presiunea se masoara in centimetri coloana de mercur, la nivelul marii aceasta fiind de 76 cm 760 mm.Pentru masurarea atmosferice se folosesc ca unitati hectopascalul hPa, reprezinta 100 netoni pe m EMBED Equation.3 si milibarul mbar.Raportul dintre hectopascali si milimetri coloana de mercu este de aproximativ 43 760 mm Hg la nivelul marii corespunzator valorii de 1015 hPa.Presiunea medie la nivelul marii este de 1015 mbari, ajungand la 900 mbari in ciclonii tropicali si la 1060 mbari in ariile anticiclonale cu presiune mare. Pe majoritatea hartilor meteorologice presiunea, masu...
Download