...e permanente sunt cuprinse intre 83o latitudine nordica Siorapaluk - localitate din Groenlanda si 55o latitudine sudica Ushuaia in Chile. In ce priveste raspandirea pe verticala intalnim asezari amplasate sub nivelul marii Ierihon Iordania la 250 m sub 0 si pana peste 5000 m Chupiquina in Chile 5600 m, Arash in Tibet 5320 m.Asezarile umane se impart in doua mari categorii sate si orase. Intre ele exista o serie de asemanari, dar mai cu seama deosebiri. Satul se deosebeste de oras in principal prin urmatoarele elemente- are in general o populatie mai putin numeroasa.- gradul de dotare cu unitati edilitar- sociale, culturale si de invatamant a satului comparativ cu orasul este mai scazut.- fizionomia specifica a satului data de o structura in general mai putin compacta a locuintelor in vatra, predominarea imobilelor cu un singur nivel si retea de drumuri de categorie slaba si mediocra. Populatia satului este ocupata preponderent in activitati primare, pe cand orasului ii sunt specifice activitatile secundare si cele tertiare.Orasul este o forma de organizare, inzestrare si utilizare a unui teritoriu in scopul concentrarii, transformarii si redistribuirii produselor necesare intretinerii, recreerii si progresului unei populatii de pe teriorii diferite ca intindere de la zona imediat inconjuratoare pana la intregul glob. El se inscrie in peisaj prin cladiri, retea de drumuri etc. si presupune o asociere teritoriala si corelatie functionala intre un nucleu central aglomeratia si un spatiu inconjurator de intindere variabila, de la caz la caz si de la epoca la epoca. Odata cu concentrarea mai accentuata de bunuri materii prime, preoduse fabricate si semifabricate, forta de munca, mijloace de intretinere, bunuri spirituale etc. incepe de obicei functia urbana. Trebuie subliniata pe aceasta cale importanta pozitiei geografice in alegerea locurilor de concentrare urbana. Componentele teritoriale ale orasului sunt vatra suprafata cuprinsa in linia de contur a zonei cladirilor de locuit intravilanul suprafata afectata constructiilor, ingloband toate zonele functionale ale orasului mai putin teritoriul agricol extravilanul restul suprafetelor din perimetrul administrativ al orasului.Formele de concentrare urbanaOrasele in evolutia lor cunosc o permanenta extensiune teritoriala si remodelare intensa. Datorita acestor fenomene dinamice prin extensiune nu rezulta lipsa orasului, ci dimpotriva intalnim pe suprafata globului zone continuu urbanizate alaturi de aparitia insulara a orasului ori absenta lui. Formele de evolutie si concentrare urbana sunt diferite de la epoca la alta si de la o regiune la alta. Ele difera atat ca geneza cat si ca marime. In functie de aceste doua elemente deosebim urmatoarele forme de concentrare urbana aglomeratiile, conurbatiile si megalopolisurile.Aglomeratia. In cazul aglomeratiei realitatea urban-geografica se compune din orasul propriu-zis si un teritoriu care suporta influentele directe ale acestuia, constituind impreuna aglomeratia urbana. Ea este o intruchipare a difuziunii treptate a spatiului urbanizat care porneste de la un nucleu central, limitele sale modificandu-se mereu.Universitatea Berkley a adoptat pentru definirea aglomeratiei unele criterii statistice. Astfel avem de a face cu o aglomeratie atunci cand exista o grupare de cel putin 100.000 de locuitori cuprinzand un oras de cel putin 50.000 de locuitori, la care se adauga diviziunile -2-administrative alaturate prezentand caractere asemanatoare si, mai ales, in care peste 65 din populatie exercita activitati neagricole.In asemenea cazuri populatia aglomeratiei poate depasi de 8 sau chiar 20 de ori populatia orasului propriu-zis Bruxelles si Charleroi in Belgia. Definirea depinde de relatiile cu nucleul central, distingandu-se astfel mai multe zone in cuprinsul aglomeratiei.1. zona aglomerata propriu-zisa, care inglobeaza comunele limitrofe legate intre ele prin continuitatea zonei urbane si pe...
Download