... comert si cultura. I. GEOGRAFIA FIZIC I POPULAbIACaracterul orasului De secole, Parisul este unul dintre cele mai importante si atragatoare orase ale lumii. El este apreciat pentru posibilitatile pe care le ofera pentru afaceri si comert, pentru studiu, pentru cultura si pentru distractii gastronomia sa, magazinele sale de moda, pictura, literatura si comunitatea sa intelectuala in special se bucura de o reputatie de invidiat, Renumele sau de Orasul Luminilor , castigat in timpul Iluminismului, ramane potrivit, caci Parisul si-a pastrat importanta ca centru de educatie si progres intelectual. Amplasamentul Parisului la rascruce de rute fluviale si terestre, semnificative pentru Europa si in mod special pentru Franta, a avut o permanenta influenta asupra dezvoltarii sale. Sub administratia romana in sec. I e.n. aplasamentul initial de pe Ile de le Cit a devenit capitala tribului si teritoriului pariziilor. Regele franc Clovis a cucerit Parisul de la gali pana in 494 e.n. si ulterior si-a stabilit capitala aici. Sub Hugo Capet care a domnit intre 987-996 si dinastia capetiana, importanta Parisului a crescut si el a devenit trunchiul politic si cultural din care s-a format Franta moderna. Franta este de mult o tara puternic centralizata si Parisul a ajuns sa fie identificat cu un stat central si puternic, care atrage o mare parte a talentelor si vitalitatii provinciilor. Cele trei parti principale ale Parisului istoric sunt definite de Sena. La centrul sau se afla Ile de la Cit, care este sediul autoritatii religioase si temporale cuvantul cit denota nucleul vechii cetati. Malul stang al Senei Rive Gauche a fost in mod traditional sediul vietii intelectuale iar malul sau drept Rive Droite contine inima vietii economice a orasului, dar in ultimile decenii deosebirile s-au estompat. Fuzionarea acestor functii in centrul Frantei si mai tarziu, in centrul unui imperiu, a avut ca rezultat un mediu extraordinar de vital. In acest mediu, totusi, climatul emotional si intelectual creat de puterile in competitie a reprezentat adesea scena unor mari violente atat in domeniul social cat si politic anii 1358, 1382, 1588, 1648, 1789, 1830, 1848 si 1870 fiind notabili pentru asemenea evenimente. In secolele sale de dezvoltare, Parisul si-a pastrat in cea mai mare parte forma circulara a cetatii timpurii. Granitele sale s-au extins in afara pentru a inghiti orasele inconjuratoare burguri, de obicei construite in jurul manastirilor sau bisericilor si fiind adesea locul unor piete. De la jumatatea sec. al XIV-lea pana la jumatatea sec. al XVI-lea, orasul s-a dezvoltat in principal catre est iar incepand cu sec. al XVI-lea s-a dezvoltat catre vest. El cuprinde 20 de arondismente districte municipale, fiecare cu propriul sau primar, propria sa primarie si cu trasaturile sale specifice. Numerotarea incepe din inima Parisului si continua in spirala ca o cochilie de melc, terminandu-se in estul indepartat.Peisajul Amplasamentul orasului Parisul si fluviul sau OrasulParis propriu-zis este mic nici unul dintre colturi nu este mai departe de 9,6 km. De Catedrala Notre-Dame ocupa o depresiune facuta de Sena si inaltimile inconjuratoare. Fluviul curge pe o lungime de 12,8 km. Prin centrul orasului si prin 10 dintre cele 20 de arondismente. La nivelul paei, cca. 9,14 m sub nivelul strazilor, fluviul este marginit cel putin pe acele portiuni netransformate in autostrazi de cheiuri pavate acoperite de copaci si boscheti. De la nivelul strazii, un alt sir de copaci se indreapta catre apa. Intre cele doua niveluri, zidurile de aparare, facute de obicei din blocuri masive de piatra, sunt decorate cu mari inele de fier iar unele dintre sunt strapunse de deschideri lasate de stavilare pentru vechile palate, sau orificii de inspectie pentru metrou, sisteme de canalizare si treceri subterane. Orasul este inconjurat de paduri de stejar si fag ele sunt denumite plamanii Parisului caci ajuta la purificarea aerului di...
Download