Fundul oceanic este in expansiune, platforme continentale ...rgul coastelor Siberiei,langa Oceanul Inghetat ,platforma continentala se intinde 1200 km in mare. Cele mai multe platforme continentale in mare au adancimea maxima de 200 de metri .Pe marginea lor exterioara o panta continentala se intinde pana la campia abisala,adica pana la fundul oceanului. Campiile abisale,plate si uniforme de obicei se intind de regula se intind la o adancime de 4000-5000m sub nivelul marii ,fiind formate din basalt-o roca magmatica-acoperita de straturi de sedimente.Roca magmatica are o suprafata accidentata,aspra,dar sedimentele netezesc treptat peisajul subacvatic. Sedimentele se formeaza din restul unor plante si animale marinecele mai multe dintre ele au marimi microscopice,si sunt parte integranta a unor populatii uriase ce plutesc in apa ,populatia denumita plancton. Multe animale ce formeaza planctonul au carcasa formata din carbonat de calciu ,adica din calcar,si din aceasta cauza majoritatea malurilor oceanice sunt maluri calcaroase.Ce se va intampla cu acest sediment in cateva milioane de ani ,se poate observa pe stancile renumite,de creta,de langa Dovercalcarul acestora au fost sedimentele calcaroase ale unei mari de mult disparate Campia abisala este divizata de forme geografice specifice,formand astfel alte regiuni pe fundul oceanic.Dorsarele ce se intind pe mijlocul oceanului se formeaza din magma ce erupe din manta si se solidifica,formand roci tinere.In aceste locuri se imbogateste cu materie noua crusta dura a pamantului. Mai demult se considera eruptia acestor roci noi impinge placile tectonice .Azi se cunoaste faptul,ca rolul principal in miscarea placilor are o alta forma de relief abisal,groapa oceanica adanca ce se formeaza pe marginea opusa a placilor.In aceste gropi treptat placile se cufunda si reintra in manta.Exista multe asemenea gropi ,de exemplu langa coastele Americii de Sud cu Oceanul Pacific,si din aceasta cauza este atat de ingusta in acest loc platforma continentala. Muntii subacvatici sau munti abisali se formeaza in anumite zone ale pamantului-denumite puncte fierbinti.In aceste locuri erup vulcanii subacvatici,si formeaza munti.Majoritatea insulelor Pacificului si al Antlanticului sunt varfurile unor asemenea de vulcani ce s-au ridicat peste nivelul marii. Cercetarea fundului oceanic se desfasoara de secole,cu instrumente simple.Cand marinarii navigau langa coasta si masurau adancimea apei cu firul de plumb ,obtinand astfel o imagine despre relieful fundului marii. Tot cu aceste metode se cerceta si in secolul XIX-lea cu corveta Challenger a marinei regale britanicerezultatele cercetarilor effectuate de timp de trei ani si jumatate au umplut 50 de volume. Cunostintele de azi le datoram omonimului acestei nave ,mult mai bine dotatei Glomar Challenger.In 1968 a inceput un program de cercetare stiintifica ,Deep Sea Drilling Project Programul de forari marine,in cadrul careia nava Glomar Challenger a cutreierat oceanele lumii ,a efectuat forari si a preluat probe pentru analize .Munca lui este continuata de o nava mai mare ,Glomar Explorer ,cu o capacitate de forare mult mai mare si la adancimi mai mari. Fundul oceanelor a fost cartografiat cu ajutorul ecometrelor.ICJCJIIzKaadditaa 1h à!ia8i8NormalCJsHaJmHsHtHJiJHeading 1ddiit5CJ0KHtaJ0AiDefault Paragraph Font.Ui.HyperlinkBph4Bi4Body Textddita6MRSiabghlmrsvI i .059BLPVstgtuSa,017DEPTXcdjkpqaaaaaaaa a!aa0aaaFaJaPaYasaadaeamanataxaaSaaaaaaaaaaaaaaaaa aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa -.569iFJPicgjlopxyIa,-67EFKNSTXYscdjkprx!09FRimrt va.28FYaafhmnu04AGHLMSTVsjknotuI i... Download |