...rele si conglomeratele dau un pitoresc specific Bucegilor. Caracteristice sunt si cele trei etaje de platforme netede sau usor ondulate platforma Borascu, cu pajisti alpine folosite vara pentru pasunatul oilor platforma Rau este, mai neregulata ca nivelare platforma Gornovita sau a Predealului, cu fanete si asezari omenesti permanente si sezoniere.Grupa acestor munti cuprinde urmatoarele unitati fizico-geografice M. Bucegi care au cea mai mare altitudine in Vf. Omu 2505 m M. Leaota, cu altitudini de 2133 m in varful cu acelasi nume M. Piatra Craiului, cu maxima altitudine de 2238 in Vf. Omu Baciului, cu aspectul unei creste alcatuita predominant din calcare Magura Codlei 1292 m, in extremitatea vestica a Depresiunii Brasov. Din aceasta grupa fac parte si zonele depresionare Culoarul Rucar-Bran, unde se afla pasul Giuvala 1240 m, situat intre Piatra Craiului si M. Bucegi-Leaota Culoarul Prahovei care formeaza limita estica a grupei.Clima. Este tipic montana, cu temperaturi medii anuale de 2-6 OC, care, la peste 1800 m altitudine, au valori de 0-2OC, cu precipitatii abundente de 800-1200 mm, si chiar peste, la marile altitudini, cu vanturi puternice. Climatul alpin apare indeosebi in Bucegi si Piatra Craiului, caracterizat prin temperaturi medii anuale sub 2OC, precipitatii cu valori foarte mici si vanturi extrem de puternice.Apele. Reteaua hidrografica este alcatuita in principal din raurile Prahova, Ialomita, Dimbovita si Barsa. Lacurile sunt reprezentate de acumularile antropice, utilizate in scopuri hidroenergetice, amenajate pe cursul Ialomitei si pe cel al Dimbovitei.Vegetatia. Este dominata de paduri, care la randul lor cuprind etajul fagului, care urca pana la 1200 m, si etajul coniferelor, care urca pana la limita superioara a paduri. Zona paduri este urmata de zona alpina, numita si stepa rece , dominata de pajisti, impestritate la partea inferioara cu tufisuri de enupar si jneapan sau alti arbusti pitici.Fauna. In padurile de foioase fauna este reprezentata de mistret, iepure, lup, vulpe, pisica salbatica, alaturi de specii patrunse fie din silvostepa, cum este iepurele, fie din etajul coniferelor caprioara, veverita. Padurile de munte sunt populate cu animale de interes cinegetic urs, cerb, ras, apoi cocosul de munte si gainusa de alun, dintre pasari. In zona alpina apar capra neagra si acvila de munte. Apele reci de munte sunt populate cu pastrav, iar catre altitudini mijlocii apar cleanul si mreana.Solurile. Sunt corelate cu roca si clima, precum si cu vegetatia. Solurile argiloiluviale cenusii si brun-roscate, numite argiluvisoluri, apar in muntii nu prea inalti. In climatul racoros si umed apar solurile brune si brune acide, iar sub padurile de fag si rasinoase sunt solurile podzolice, sarace in humus. Etajarea se incheie cu solurile alpine brune acide, de climat rece, precipitatii abundente si vegetatie de pajiste.Rezervatiile. Cuprind rezervatia forestiera Sinaia, rezervatia floristica si faunistica Piatra Craiului si rezervatia de peisaj si de flora Bucegi.Resursele naturale. Principalele resurse ale grupei le formeaza padurile de foioase si rasinoase, valorificate in industria de prelucrare a lemnului pasunile si fanetele naturale favorizeaza cresterea bovinelor si a ovinelor. Potentialul hidroenergetic al Ialomitei si Dimbovitei este valorificat in hidrocentrale.Populatia. Masivitatea, altitudinile mari, fragmentarea redusa au influentat instalarea asezarilor stabile in culoarele de vale si in zona depresionara a culoarului Rucar-Bran. Fenomenele demografice influenteaza evolutia demografica a populatiei. Astfel natalitatea inregistreaza valori mijlocii, mortalitatea are valoarea medie pe tara, iar sporul natural este de 0,6 . Densitatea populatiei are valori mari in zonele depresionale si in culoarele de vale peste 100 locuitori pe km2 si sub 25 locuitori pe km2 in celelalte zone.Asezarile urbane. Orasele regiunii fac parte din categoria oraselor mici sub 25...
Download