...Prahova, Ialomita, Dambovita si Barsa lacuri- acumulari antropice amenajate pe cursul IalomiteiScropoasa si Dambovitei. Flora si faunaLa altitudini de peste 2400m, covorul vegetal este discontinuu, alcatuit din plante oligoterme, formand pernite ochiul gainii, clopotei alpini, la care se adauga salcii pitice si argintica. Caracteristica este graminea pitica. Pe suprafete mici, pe Varful Omu, sub Varful Bucura si pe platoul Costilei se dezvolta asociatia de coarna, intre 2300-2500m. Pe podul Bucegilor predomina pajistile de teposica si de parusca, alaturi de care apare frecvent agrostis rupestris.Suprafetele structurale, slab inclinate si adapostite, asigura acumularea zapezii care poate atinge pana la 3m grosime, formand un invelis protector si o sursa de alimentare pentru reteaua geografica. Factorii edafici favorizeaza in acest fel dezvoltarea jnepenisurilor, a palcurilor de pajisti subalpine cu tufarisuri de smirdar, afin si merisor, pe suprafetele structurale din Jepii Mari, Piatra Arsa, Batrana .Tot un rezultat al conditiilor climatice sunt padurile de molid cu exemplare de zada si brad din abruptul Bucegilor, la care se asociaza, la altitudini mai mici, fagul.Suprafetele structurale, slab inclinate si adapostite, asigura acumularea zapezii care poate atinge pana la 3m grosime, formand un invelis protector si o sursa de alimentare pentru reteaua geografica. Factorii edafici favorizeaza in acest fel dezvoltarea jnepenisurilor, a palcurilor de pajisti subalpine cu tufarisuri de smirdar, afin si merisor, pe suprafetele structurale din Jepii Mari, Piatra Arsa, Batrana .Tot un rezultat al conditiilor climatice sunt padurile de molid cu exemplare de zada si brad din abruptul Bucegilor, la care se asociaza, la altitudini mai mici, fagul.Pe branele din Bucegi vegeteaza specii endemice si raritati floristice. Circulatia descendenta puternica a maselor de aer creeaza doboraturi nu numai la limita superioara a padurii, ci si in cadrul acesteia, ceea ce a contribuit, in astfel de conditii, la distrugerea padurii pe muntii Cocora si Laptici.Rezervatii rezervatia forestiera Sinaia, rezervatia floristica si faunistica Piatra Craiului si rezervatia de peisaj si flora Bucegi. Turism Valea Prahovei, abruptul Bucegilor, Babele, Sfinxul, carstul de pe Valea Ialomitei Pestera Ialomitei, Cheile Ursilor, Tatarului, Zanoagei, Culoarul Rucar-Bran, masivul Piatra Craiului cu pestera si cheile Dambovicioarei, statiunile climaterice Sinaia, Poiana Tapului, Busteni si Predeal.Leagan al drumetiei si alpinismului, Bucegii se prezinta ca un bloc stancos compact, inalt varful Omu-2505 m, marginit de abrupturi. Bucegii domina de la mare inaltime Valea Prahovei cu statiunile sale vestite Sinaia, Poiana Tapului, Busteni, Predeal, de unde incep si cele mai lesnicioase cai de patrundere spre munte sosele, telecabina, teleferic, poteci etc.. In zona montana se afla numeroase cabane turistice si hoteluri care functioneaza permanenet. Reteaua hidrografica Resursele de apa ale masivului Bucegi confirma influenta pe care o are etajarea bioclimatica, structura si litologia. Izvoarele de altitudine, de la baza grohotisurilor, din circurile glaciare, sunt afectate 5-6 luni pe an de inghet, ceea ce explica si prezenta vailor intermitente care alcatuiesc obarsiile Ialomitei, Izvorului Dorului, Malaesti, Tiganesti etc. Prahova primeste din Bucegi o serie de afluenti care au un regim de torentialitate accentuat de infiltratiile din conglomerate si de drenajul carstic de adancime.Principalele artere hidrografice sunt Ialomita, Prahova ce detine cea mai mare suprafata din Bucegi, Rasnova si afluentii sai, precum si alte surse de apa mai mici. Periferia masivului este marcata de izvoare, ceea ce explica continua lor adancire a vailor si cresterea sensibila a debitelor. Resursele de apa ale Bucegilor sunt totusi mari, avand in vedere faptul ca precipitatiile se inscriu intre 900-1100mman, iar zapezile sunt abundente5-6 luni pe an.Cuvetele lacustre din Bucegi sunt legate de prezenta ghetarilor cuaternari. Ele sunt localizate in circuri Tiganesti sau pe morena frontala a Ialomitei. Substratul litologic permeabil le imprima un caracter temporar. In masa calcarelor din Pestera Ialomitei apar acumulari acvatice sezoniere cu o evolutie foarte rapida.45Eb 56CJaJ6CJaJajUmHnHu56CJaJy45Edaaaaa
aaaaagaxSiaaaaaa 1h à!Fs!1GàJFIFddDuckyiAdobed--88AAAAAAAAAAAAAAAAAAAA
AAAAAAAAAA1111AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA
AAAAAaaaaaaaaa!1AQa2qBRbr3Cc4aaa!1AQaaq2RB3aaE!viP
ul,QI.sDaoeZdaISaMLiHai1IiKX anbhmlMVzVihtu0FBX!0u8taiaiI2icSatsajOiXaHss4 OBm19EMkExI2AmLjia-2-VoMs7s8Aaq4gsnsf6IngQAQ 9uM
si-xZL2ai9auy4DiKAMCPinM aKqCM6ccNaC jRf7.vIasnYiaacEiUàUVaX,BR1ae ppYtI6KHDtTGIvflp,5Clovmfn1XfSU-DifZPmiiUqbaasg
ooM7dzgdr18cl...
Download