...aralele, unul nordic, al Muntilor Fagarasului, si unul sudic, constituit din sirul Muntilor Cozia-Frunti-Ghitu, continuat prin Masivul Iezer-Papusa. Intre cele doua siruri de munti se afla Culoarul Lovistei format din ultimele prelungiri ale lantului fagarasan.In nord, fata de Depresiunea Fagaras, limita este formata dintr-un abrupt cvasirectilin,cu o denivelare de circa 800 de metri, sub care se dezvolta o fasie piemontana.Umerii dezvoltati la 1400 m pe cristalin evidentiaza contactul litologic si tectonic. De asemenea, se remarca prezenta padurilor de fag si conifere care coboara pana la limita depresiunii.Baza abruptului Fagarasului este marcata si de inversiuni de temperatura, circulatia descendenta a maselor de aer foehnul facandu-se simtita in jumatatea nordica a Depresiunii Fagarasului, unde asezarile se indesesc si unde predomina terenurile arabileMuntii Fagaras intra in contact, in partea sudica, prin Muntii Cozia, Frunti, Ghitu si Iezer, cu Subcarpatii Getici o suita de pinteni prelungi cu altitudini de 1000 m in alternanta cu culoare de vale pe care la baza muntelui se insinueaza depresiunile. Pintenii subcarpatici formeaza o trepta de racord fata de munte, diferentiata altimetric in functie de natura petrografca. Depresiunile de contact accentueaza diferenta dintre munte si Subcarpati Depresiunea Campulung pe Rau Targului, bazinul Corbi-Nucsoara pe Rau Doamnei, Bradet-Bradulet, culoar depresionar aliniat pe Valsan, depresiunile Capataneni-Arefu pe Arges, Salatruc pe Topolog si Jiblea pe Olt si Coisca. Contrastul inscris in peisaj este grupat de asezarile grupate pe fundul acestor areale depresionare, de specializarea lor in pomicultura, cresterea animalelor si prelucrarea lemnului. Aspecte mai complexe apar in cadrul limitei de est, unde muntii Fagaras intra in contact cu unitati distincte - Culoarul Bran - Rucar - Dragoslavele, Masivul Piatra Craiului si Muntii Persani. In cea mai mare parte, limta se insinueaza pe Dambovita si pe afluentii acestora, precum si pe Barsa, unde ia aspectul unui culoar suspendat, intrerupt de curmaturi, denumit si depresiunea de contact a Dambovitei si Barsei. Sectorul nord-estic il formeaza Culoarul Tamasului desfasurat pe Dambovita, pe Tamas, curmatura Tamasului 1 370 m si Barsa si Culoarul Oticului catre vest desparte masivele Fagaras si Iezer. Platforma Braneana patrunde in acesta zona de contact unde desemneaza, la 1200 m, un culoar denivelat datorita eterogenitatii petrografice si tectonicii foarte variate. Acest nivel este dominat de suprafata Rau Ses 1600 m, ceea ce confirma existenta unui culoar miocen intre Fagaras si Piatra Craiului. Fiind delimitat strict de masive inalte, acest culoar pasreaza aceeasi vegetatie formata din paduri de conifere si fag. Prezenta unor bazine ca cel de la satic, vechile drumuri de transhumanta care legau Depresiunea Brasovului, prin valea Barsei de cursul superior al Dambovitei, toate au favorizat transformarea unor vechi salase in asezari permanenteDespaduririle masive efectuate de la inceputul secolului nostru, plutaritul pe Dambovita, soseaua forestiera au introdus noi aspecte de peisaj. In prezent acumularea de apa de la Pecineagu, efectuata pentru valorificarea potentialului hidroenergetic al Dambovitei, alaturi de expoatarea echilibrata a fondului forestier, pastoral, cinegetic si piscicol, au contribuit la introducerea eficienta in circuitul economic a acestui sector de limita.Clima INCLUDEPICTURE http.munti2002.romuntiisrommuntiisfagarasIMAGEScab
ana-Balea-lac.jpg t MERGEFORMATINET Elementele climei cunosc in Muntii Fagaras Iezer, ca si in toate masivele muntoase, o etajare determinta de altitudine. Astfel se poate vorbi de un climat al padurilor de foioase, de unul al padurilor de conifere si, in sfarsit, de un climat al pajistilor alpine.Masivul pune stavila atat maselor de aer rece si umed ce vin dinspre Atlantic si marile nordului, retinandu-le mai mult povarnisul nordic, cat si celor mediteraneene si tropicale pe care le opreste pe latura lui sudica. De aceea, pe versantul nordic este un climat dinamic, agitat, umed,rece, iar pe versantul sudic, unul mai moderat, mai calm si mai inseninat.Temperatura aerului scade de la poale spre crestetul muntilor. Media anuala este de 4 6o C in etajul padurilor de fag, de 2 4o C in etajul molidului si in jur de 0o C in zona pajstilor alpine. Lunile cele mai calduroase sunt iulie si august, iar cele mai iar cele mai racoroase, ianuarie si februarie. Vantul bate aproape permanent pe creasta, provocand innorari. Calmul absolut este o raritate in acesti munti. Primavara, zidul muntos, intrerpus in fata maselor de aer cald dinspre sud, creeaza efecte de fhn pe versantul nordic, provocand topirea brusca a zapezilor. Precipitatiile sunt relativ bogate in Muntii Fagaras Iezer, mai abundente in latura vestica decat in cea estica. Ploile au cea mai mare frecventa in lunile de la inceputul verii si cea mai mica spre toamna, in septembrie. Ninsorile incep sa cada la sfarsitul lui septembrie. Practic, se instaleaza pe creste din septembrie-octombrie si dureaza pana la sfarsitul lunii mai si inceputul lui iunie. In urma ninsorilor abundente se pot produce adeseori avlanse.Flora La poalele muntilor se afla etajul padurilor de gorun, in care pe locuri umede se instaleaza stejarul. In Depresiunea Fagarasului se afla unul dintre cele mai interesante resturi ale vechilor paduri de stejar, astazi rezervatie naturala Dumbrava Vadului Poiana cu Narcise sau Poiana cu Coprine. Este o rariste de stejar inundata la jumatatea lunii mai de o adevarata mare de narcise. Mai sus, intre 600 si 1 300 m se defasoara etajul padurilor de fag. Pe latura sudica, padurile sunt pure sau numai ici-colo in amestec cu conifere, pe cand in Transilvania, molidul si bradul patrund in padurea de fag pana la poalele muntelui cateodata, cum ar fi pe vaile Brescioarei si Pojortei, prin padurea de fag gasim si zada, conifer cu frunze cazatoare. Prin taieturi invadeza aproape pretutindeni plopul tremurator si mesteacanul. Pe vai patrund, venind dinspre dealuri, aninul negru si aninul alb. Adesea gasim si salcia capreasca, cu frunze late ca de mar. Acolo unde solul este mai bun si mai gras, prin padurile de fag, intalnim,in locul afinisurilor, tufe delicate de napraznic. In acelasi etaj, prin locurile umede, de-a lungul vailor si potecilor, intalnim adeseori slabanogul, cu flori galbene si teci gata sa explodeze la cea mai mica atingere.Pajistile din etajul padurilor de fag sunt dominate de paisul rosu si campanule, cu splendide flori albastre violacee. De-a lungul vailor cu grohotisuri si bolovanisuri de calcar, isi raspandesc mirosul de vanilie florile de carmin ale sangelui voinicului. De la 1 300 1 350 m pana la 1 700 m altitudine, intalnim etajul molidului. In desisurile sale intunecoase nu-si au locul prea multe flori. Pe marginea potecilor sau in locuri mai insorite,dar umede, intalnim paralute de munte albe.De la 1 300 1 350 m pana la 1 700 m altitudine, intalnim etajul m...
Download