... parte a hidrosferei, care echivaleaza cu 1340 mln km3 de apa 97,1 din volumul hidrosferei, urmeaza apoi ghetarii si yapezile permanente 1,7, cea subterana 1,2.Daca continentele s-ar scufunda in oceane, apa acestora ar acoperi tot globul cu o manta de 2400 m.Pe fundul oceanului, in axele dorsalelor, bazaltul urca si se solidifica, provocand alunecarea placilor, de unde deriva si deformarea continentelor. Pentru ca toate oceanele comunica intre ele, nivelul suprafetei lor este acelasi peste tot. Este nivelul zero, cel in care valurile si mareele scalda tarmurile. Altitudinea medie a acestui nivel este instabila, variind pe lungi durate. De exemplu, acum 30000 de ani, era cu in jur de 90 m mai joasa ca astazi. Asadar, continentele erau mai inaltate din mare, erau deci mai vaste, si malurile se situau in fata celor pe care le cunosteam azi. De unde aceste fluctuatii ale nivelului zero Trebuie sa cautam explicatia in schimbarile de clima. Cand este multa vreme rece, ghetarii se intind, retin multa apa, iar nivelul apei lichide scade. Astazi, el pare sa urce, sa castige parti din maluri, caci iernile se indulcesc, dureaza mai putin timp, ghetarii pierd mai multa apa, topind vara mai mult decat au castigat din zapezile iernii. Pe uscat, eroziunea pare sa se incetineasca usor inaltarea nivelului zero corespunde, intr-adevar, unei diminuari a altitudinii pamanturilor, si deci a puterii de sapare a apelor curgatoare.Resurse mariApele hidrosferei in ansambluApele dulciVolumulVolumulmln km3mln km3Oceanul Planetar134097,1Ghetari241,72460,0Apa subterana161,191640,0Apa de suprafata0,1760,010,0900,2Apa atmosferica0,0130,0010,0130,03Apa biologica0,001120,00010,001120,003Total13801004010
0Apele subterane indicate aici se raporteaza numai la cele din apropierea nemijlocita a suprafetei terestre, la ape freatice.Tabelul 2. Resusele de apa a TerreiMasele de apa oceanica se incalzesc si se racesc mai incet decat uscatul. Consecintele sunt foarte importante. Vanturile care vin dinspre ocean sunt racoroase, atunci cand e cald, si blande, atun-cicand se face rece. Mediul marin asigura astfel o reglare a temperaturilor locale, dar si o reglare termica a intregii planete. Curenti puternici aduc la suprafata apele calde de la altitudinile joase ecuator si tropice catre regiunile reci de altitudini inalte, in schimb, apele reci se scurg in adancime catre regiunile calde, unde temperatura lor va creste. Gulf stream-ul, de pilda este un curent de 80 km largime si 500 m adancime, care deplaseaza 4 miliarde de tone de apa pe minut! El antreneaza ape calde din Golful Mexic spre regiunile reci din nordul Scandinaviei, a carei clima o imblanzeste prin trecerea lui.Fara aceste mari schimburi de energie in sanul oceanelor, clima terestra ar fi si mai contrastanta dupa latitudine si anotimpuri. Vanturi violente, viscole si taifunuri ar rascoli atmosfera. Dar ele n-ar putea regla la fel de bine atmosfera pe cat o fac oceanele si curentii lor.Curentii oceanici, antrenand in miscare mase enorme de apa, genereaza devieri, pe arii destul de intinse, de la repartitia zonala a temperaturii apei. Specificul repartitiei curentilor calzi si a celor reci cauzeaza miscarea apelor calde in emisfera Nordica spre tarmurile estice, iar in emisfera Sudica spre tarmurile vestice ale oceanelor.Explorarea oceanului se face astazi cu mijloace eficiente. Aceste au permis, ele pilda, regasirea epavei Titanicului, care s-a scufundat in 1912. S-a descoperit la bordul lui heru vimul de pe scara care ducea la clasa intai. Dar oceanul ramane inca plin de mistere. Se descopera in el creaturi pana acum necunoscute, pesti ciudati ai adancurilor. Se mai intalnesc forme de viata pe care nu ni le-am putea inchipui, precum coloniile de viermi uriasi care-si extrag energia necesara existentei cliu caldura emanatiilor de gaz si de bazalt prin crusta oceanica.Oceanele sunt atat puncte de plecare, cat si de so...
Download