... mare temperatura,cu atat reactiile nucleare se pro-duc mai rapid.De indata insa ce rezervele de combustibil incep sa scada,se reduce con-comitent si degajarea de energie iar fortele gravitationale devin preponderente.Datorita dezechilibrului dintre forte,dimensiunile stelei se restrang tot mai mult ,nucleul ei deve-nind tot mai comprimat.Acest proces ridica,la randul lui,din nou temperatura,si din nou sunt declansate procesele de fuziune,iar presiunea radiatiilor impinge masele de gaze spre exterior-pana cand reactia atomica slabeste si procesul se repeta.O stea nou-nas-cuta se dilata de mai multe ori pana cand se realizeaza un echilibru intre emisia de ener-gie de la suprafata stelei si producerea de energie in interior. La inceput,masa stelei este compusa,in principal,din hidrogen,care este si combustibi-lul nuclear de baza.La un moment dat insa tot hidrogenul din vecinatatea nucleului s-a transformat in heliu prin fuziune.Forta de gravitatie comprima tot mai mult steaua si con-centreaza astfel materia,acest proces determinand la randul sau o mare crestere apresiunii si temperaturii.La 50 milioane grade C heliul se aprinde si degaja noi cantitati de energie.Nucleele de heliu fuzioneaza prin intermediul anumitor nuclee intermediare,for-mand nuclee de carbon.Se formeaza elemente tot mai grele,pana cand,in final toata ma-teria transformabila devine fierpresupunand existenta in permanenta a unor temperaturisuficient de ridicate.Nucleele de fier nu mai intra in procese de fuziune-moment foarteimportant in evolutia stelei. Viata unei stele este invers proportionala cu marimea sa.Cu cat steaua este mai marecu atat procesele nucleare sunt mai violente si combustibilul astrului se termina mai re-pede.O stea de tipul Soarelui are o durata de viata de circa 10 miliarde de ani.O stea cuo masa de 10 ori mai mare ca a lui are insa o durata a vietii de numai 100 milioane ani. Evolutia unei stele depinde de masa ei.Astrii cu dimensiuni de pana la 2.5 ori masaSoarelui se comporta asemanator.Cand rezervele de hidrogen se epuizeaza,heliul incepesa ia parte la reactiile de fuziune.Steaua astfel renascuta este de o suta de ori mai puternica decat inainte si incepe sa se dilate sub presiunea gazelor.Steaua in expansiu-ne radiaza puternic in banda rosie a spectrului,motiv pentru care astronomii au botezat-ouriasa rosieacest fapt arata ca acum suprafata acestei stele este mai rece decat celeale stelelor obisnuite.Astrul pierde cantitati imense de energie sub forma de radiatie si combustibilul este pe sfarsite.Dupa epuizarea totala a acestuia,steaua incepe sa se contracte,deoarece nu mai exista presiune care sa contracareze forta gravitationala.Emi-sia de energie continua din cauza contractiei progresive. Electronii,care impreuna cu nucleele atomice formeaza plasma din care este alcatuita steaua ,se supun principiului de excluziune al lui Paulidoi electroni cu aceleasi numere cuantice nu pot exista intr-un singur atom.In cazul unei temperaturi joase si al unei densitati mari ,multi electroni din aceeasi unitate de spatiu au viteze egale.Ei se resping si determina presiunea gazului electronic.Aceasta stare poarta numele de degenerare.Presiunea partiala a gazului electronic degenerat impiedica comprimarea in continuarea stelei chiar si atunci cand ea s-a racit complet.Rezultatul tuturor acestor procese es-te o ministea supradensa,numita pitica alba.Ea reflecta o lumina alb-albastruie si une-ori poate fi inconjurata de o nebuloasa inelara stralucitoareo mica parte a invelisului stelar care la comprimarea uriasei rosii a fost respinsa.Reactiile nucleare odata incheia-te,pitica alba se raceste treptat de-a lungul a miliarde de ani,devenind tot mai intune-coasa,si pana la urma invizibila. Prima pitica alba descoperita a fost Sirius B in constelatia Cainele Mare.Pe baza ob-servatiilor s-a calculat densitatea medie a acestei stele ca fiind de 230kgcm.Aceasta densitate foarte mare se explica prin deposedarea atomilor de invelisul lor de electroni care ocupa mult spatiu,ramanand lipiti unul de altul,nucleu langa nucleu.Evolutia stelelor cu masa mai mare decat masa Soarelui Pentru stelele cu masa mare ,gravitatia,in cursul procesului de racire,atinge valori atatde mari incat presiunea gazului electronic degenerat nu mai este suficienta pentru crea-rea unei stari de echilibru.In acest fel steaua devine instabila.Straturile ei exterioare in-cep sa se prabuseasca spre interiorul stelei.Incep sa se produca reactii prin care este absorbita energie.Protonii din nucleele atomice atrag electronii,devenind neutroni.Nucle-ele complexe se spargapar particule elementare care in conditii normale s-ar dezintegrade indata,dar care,in cadrul substantei stelare superdense,sunt impiedicate sa o faca.Odata intervenita instabilitatea,substanta respectiva atinge intr-o zecime de secundadensitatea nucleului atomic, adica 100 de miliarde kgcm.Daca masa astrului nu depa-seste de mai mult de doua ori masa Soarelui,compresia se opreste de indata ce s-a atinsaceasta densitate.Steaua devine foarte mica,diametrul ei nedepasind 10-30 km.Acest stadiu de evolutie poarta numele de stea neutronica. Stelele cu masa mult mai mare decat Soarele devin instabile in timpul procesului de comprimare,declansandu-se reactii in lant care au ca rezultat explozia astrului.Procesul poarta numele de supernova.Explozia dureaza cateva luni,timp in care steaua muribundastraluceste mai puternic decat galaxii intregi,fiind vizibila uneori si in timpul zilei.Novele si supernovele sunt cele mai violente procese care au loc in spatiu. Prima supernova mentionata in istorie este steaua noua aparuta in 1054 si observata de astronomii chinezi.Pe baza calculelor si a observatiilor recente s-a stabilit ca steaua explodata facea parte din constelatia Taurul.In prezent nebuloasa Crabul este formata din resturile acestei catastrofe cosmice.Alte doua fenomene asemanatoare au fost ulte-rior observate de astronomul danez Tycho Brahe in 1572,si de germanul Johannes Keplerin 1604.Din 1850 au fost observate peste 150 de nove,culminand cu Nova Cygni din 1975,cea mai stralucitoare. Supernovele sunt importante pentru ca in cadrul lor se formeaza elementele chimice mai grele decat fierul.Pe de alta parte,unda de soc a supernovei care intersecteaza unnor de materie interstelara poate da impulsul necesar procesului de condensare.Astfel,moartea unei stele poate da nastere uneia noi. Exista o teorie pentru stelele cu masa de peste 100 mase solare care presupune cain timpul colapsului forta gravitationala atinge valori imense care provoaca prabusireastelei in ea insasi.Astfel toata masa stelei este redusa la un punct iar gravitatia este atat de mare incat nici fotonii nu mai pot scapa atractiei gravitationale.Se formeaza in acest mod o gaura neagra,stea care se manifesta doar prin camp gravitational si moment cinetic.Acest model teoretic castiga tot mai mult teren in ultima vreme si este folosit pentru explicarea unor anomalii observate.Inca nu a fost det...
Download