...ominant influente oceanice, cu precipitatii ridicate 800 - 1.000 - 1.200 mm si vanturile de vest. Temperatura medie scade sensibil ca altitudine 8 gr. C pe margini, 5 gr. C pe inaltimi. Reteaua hidrografica este colectata de Mures Cerna, , precum si alte rauri mai mici, Bega care izvoraste din centrul zonei montane, Timis prin intermediul Bistrei. Exista si lacuri de interes industrial si turistic Cincis si Surduc. Apele subterane au, spre est, si un caracter termal Calan. Vegetatia este etajata in baza zonei montane predomina padurile de stejar, urmate apoi de paduri de amestec stejar-fag, paduri de fag, iar pe alocuri chiar in amestec cu rasinoase la peste 1.000 m. La altitudini mari apar si pajisti secundare care impreuna cu terenurile agricole au inlocuit vegetatia naturala. Fauna este corepunzatoare etajelor de vegetatie. In Depresiunea Hategului exista cunaoscuta rezervatie de zimbri. Spre Mures, in culoarul Streiului se afla parcul dendrologic de la Simeria, la vest de Deva rezervatia de fauna si peisaj Cetatea Devei si rezervatia forestiera Padurea Bejan. Solurile sunt predominant cambice cambisoluri si podzolice spodosoluri. Populatia si asezarile omenesti din Muntii Poiana Rusca Populatia este formata in regiunea marginala aproape in exclusivitate din romani. Pe margini, indeosebi in orase, exista si grupuri semnificative de maghiari Deva, Hunedoara. Sporul natural este redus. Densitatea populatiei este mai mare la contactul cu regiunile marginale Hateg, Mures, Bistra fiind de 50-75 loc.kmp. In interior densitatea este mai redusa fiind de sub 25 loc.kmp. Partea de nord este a muntilor tinutul Padurenilor este mai bine si omogen populata. Exista argumente ca aceasta regiune conserva traditii so populatie foarte veche, continua si mult timp autarhica. Asezarile rurale se concentreaza pe zone de contact, pe vai, iar in interior chiar pe culmile netede. Pe langa activitaitle agricole, pastorale si forestiere o serie de localitati au activitai extractive Ghelari, Teliuc, Ruschita, Muntele Mic sau industriale Nadrag, Tomesti. Orasele sunt situate in zone marginale, adiacente, dar legate economic de Poiana Rusca. Astfel, Deva, Hunedoara si Bistra fost Otelu Rosu sunt legate strans si ca pozitie si functii de zona montana. Calan, Hateg si Simeria sunt orase situate in zona Hateg-Strei, dar, cu toata aceasta zona depresionara, sunt complementare si foarte apropiate muntilor. Deva 73.366 are functii administrative, economice si aspecte urbane proprii. Hunedoara 81.198 are ostructura preponderent industriala industria siderurgica in mod similar, orasele Calan si Bistra Otelu Rosu. Simeria are o functie importanta de transport. Resursele si activitatile industriale in Muntii Poiana Rusca Resursele energetice sunt modeste, fiind reduse la cele hidrografice. Pe baza unor materii prime energetice aduse din alte regiuni gaz metan din Depresiunea Transilvaniei si carbuni din Depresiunea Petrosani au fost construite mari agregate termoenergetice din Mintia-Deva una din cele mai mari termocentrale din tara, Calan, Hunedoara si Bistra. Industria metalurgica este bine reprezentata si dezvoltata datorita resuselor de minereu de fier. Desi pe ansamblul economieie rezervele de fier sunt modeste, ele avut o mare importanta in aparitia si dezvoltarea industriei siderurgice de la Hunedoara, Bistra, Calan si Nadrag. Minereurile de fier au un continut relativ redua de fier 20-30 . Principalele centre de extractie sunt localizate la Ghelari si Teliuc si alte centre mai mici. Centru siderurgic Hunedoara isi are inceputul cu peste 100 de ani in urma. El foloseste in prezent minereurile de fier din Poiana Rusca la care se aduga minereuri aduse din import prin intermediul nodului feroviar Simeria, huila din bazunul Petrosani, calcar siderurgic de la Sandulesti-Turda, gaz metan adus printr-o conduscta, mangan adus din zona Vatra Dornei. Are instalatii complexe cocserii, furnale, otelarii, laminoare. A fost un timp 1950-1975 principalul centru siderurgic al tarii. La Bistra si Nadrag se produc laminate, iar la Clan, fonta si semicocs. Metalurgia neferoasa cuprinde exploatari de minereuri complexe cu un continut mai mare de cupru si zinc Deva, Muncelu Mic sau plumb Ruschita. Constructiile de masini sunt concentrate la Hunedoara, Deva, Simeria reparatii de material rulant. La Marginea, in culoarul Begai, exista o intreprindere de produse de distilare a lemnului. Rocile de constructie extrase sunt marmura la Ruschita, dar si la Caprioara si Alun, in apropier si andezit Deva. La Bircea se produc prefabricate, iar la Tomesti articole de sticlarie. Resusele forestiere sunt prelucrate in centrele din jur Hateg, Deva, Carasebes, Bistra. Fondul funciar dispune de terenuri arabile concentrate pe margini indeosebi in zona Strei-Hateg si pe culmile netede din partea de nord-est. Pasunile naturale favorizeaza cresterea bovinelor si ovinelor. In zona Hateg-Strei exista plantatii pomicole ale caror produse sunt prelucrate la Hateg. Ramuri ale industriei alimentare sunt localizate si in alte orase deva, indeosebi. Caile de comunicatii sunt concentrate pe margini. Pe Valea Muresului magistrala 2 trece prin Simeria si Deva. La Simeria se face conexiunea cu linia transcarpatica electrificata Filiasi-Petrosani-Simeria cu o deosebita insemnatate economica. Cai ferate locale Simeria-Hunedoara, Caransebes-Hateg au, de asemenea, utilizari industriale. Soselele au traiectorii similare. Obiectivele turistice sunt concentrate la Deva inclusiv Cetatea Devei, Hunedoara, Hateg inclusiv rezervatia de zimbri, Cala inclusiv baile cu caracter local, folosite inca din timpul imperiului roman, Sarmizegetusa Ulpia Traiana fosta capitala a Daciei romane, zona Ruschita, Tinutul Padurenilor, Lacul Cincis si Lacul Surdus Fardea. itszIi!B!aaaaOJQJJ0JOJQJJ0JBOJQJJph sIA!B!B! 1h à!...
Download