...evaruri decit cele pe care le gasim in naturaL. BURBANKRezervatia Pietrele Doamnei RarauMasivul Rarau adaposteste in partea sa, nordica una din cele mai interesante forme geologice din lantul Carpatilor Rasariteni, cunoscuta sub denumirea de Pietrele Doamnei.Toponimul Rarau nu este inca deplin lamurit. Localnicii il explica prin terenul framintat, cu grohotisuri, greu de strabatut, lucru cu care am fi de acord, considerind ca de la La rau s-a ajuns la Rarau. Acad. Iorgu Iordan, reluindu-l pe Tiktin, atribuie numele unei pasari, soimului in limba maghiara, raro soim, explicatie ce pare a fi plauzibila, daca tinem seama ca o stinca calcaroasa din apropiere se numeste Piatra oimului. Un alt punct de vedere este exprimat de Dumitru Tudose 34, care sustine ca elementele cele mai impunatoare ale peisajului au impresionat populatiile de demult si ca deci toponimul ar data din epoca daco-romana, deri-vind din adjectivul latin rarum raritate, ceea ce este dupa parerea noastra mai putin probabil. Cit despre denumirea stincilor, numele ar veni de la faptul ca domnitorul Petru Rares ar fi gasit aici adapost pentru familia sa atunci cind s-a retras spre Transilvania, iar doamna sa se urca deseori pe blocurile de calcar si scruta zarile in asteptarea sotului, raminind in traditia populara toponimul de Pietrele Doamnei.Din punct de vedere peisagistic, dantela calcaroasa a acestor pietre se prezinta ca o piesa unica in Carpati, atragind an de an numerosi vizitatori. Panorama care ni se infatiseaza privirilor intr-o zi frumoasa, insorita, este impunatoare spre sud, se desluseste Pietrosul Bistritei, cu riul ce-i ocoleste la poale, spre vest se remarca conul vulcanic al Giumalaului, spre nord apare muntele Tomnatec de la Cimpulung Moldovenesc si un sir de obcine paralele ce se pierd in departari, iar spre est se intind pajistile de pe Todirescu din preajma codrului secular Slatioara.Punctul cel mai inalt al Raraului este situat la o inaltime de 1651 m, Pietrele Doamnei la 1647 m, iar cabana turistica la 1538 m.Temperatura medie anuala este de 2,3C, variind intre 7C media lunii ianuarie si 12C, media lunii august.Ninsorile sint abundente, pe timp de iarna depasind un metru in 17 aprilie 1977, cantitatea cazuta a atins 82 cm, producindu-se mari pagube sectorului silvic prin rupturile produse de molid. O cronica locala informeaza despre ninsori si pe timp de vara, in zilele de 21 22 iunie 1910. Precipitatiile ating un maximum in luna mai si un minimum in luna noiembrie, media,anuala fiind de 926 mm. Intreaga zona reprezinta calcare cu incrustatii de corali, amoniti, alge marine etc., elemente care formau mari recife acum 140 de milioane de ani, in perioada cretacica, cind acest teritoriu a fost acoperit de apele calde ale oceanului. Datorita miscarilor tectonice, cu timpul marea s-a retras, recifele au fost ridicate la suprafata, fragmentindu-se, dind nastere peisajului salbatic atit de caracteristic. In cuprinsul rezervatiei, pe povirnisul dinspre sud, se afla Pestera liliecilor, numita de localnici Borta ingradita din cauza ingradirii avenului prin care pestera poate fi accesibila.Conditiile de mediu statornicite temperaturi scazute, in-solatii puternice, precipitatii abundente, umiditate atmosferica ridicata, vinturi frecvente si puternice favorizeaza dezvoltarea unei bogate vegetatii cu caracter subalpin.Specia forestiera predominanta o formeaza molidul, cu diseminari de scorus, plop tremurator, salcii, mesteacan s. a.Floristic, zona se incadreaza in regiunea euro-siberiana, subregiunea carpatica, provincia Carpatilor dacici, subpro-vincia Carpatilor orientali, circumscriptia muntilor Bistritei, cu numeroase specii saxicole, de la mezohigrofile pina la xe-rofiie si heliofiie.In conspectul sau floristic, Petru Radarul enumera in masivul Rarau 326 de specii de plante apartinind la 57 familii. Dintre endemismele carpatice aflate aici autorul citeaza micsandra salb...
Download