...ctele patogene. Cei mai periculosi sunt agentii patogeni ai maladiilor infectioase si care au o raspindire larga in mediu. Unele microogranisme pot trai citeva ore in afrara organismului uman, altele de la citeva zile la citiva ani, iar pentru altele mediul este locul lor de trai normal. In organism ei patrund cind e dereglata integritatea tegumentelor, pe cale alimentara, in caz de nerespectare a igienei, etc Microbii patogeni pot patrunde in apele subterane si cauza maladii, inclusiv la om. Din care cauze apa din fintini, in special cele deschise necesita in prelabil de a fi filtrata sau fearta. Cele mai poluate sunt rezervoarele de apa descoprerite deschise - lacurile, iazurile, riurile. Istoria omenirri a cunoscut faptul ca apa a fost cauza a numeroase epidemii de holera, dizinterie, etc Alte metode decat reciclareaLa problemele cantitative ale apei cu care se confrunta societatea actuala, se adauga din ce in ce mai pregnant cele de calitate a apelor. Supuse proceselor de contaminare cu agenti poluanti de o mare diversitate, apele devin improprii utilizarii lor, astfel incat raportul cerinta-resursa capata o semnificatie mult mai complexa decat cea clasica, cantitativa.Satisfacerea cerintelor de date parametrice contribuie la fundamentarea planurilor de amenajare complexa a lucrarilor hidrotehnice, iar progresele hidrologice la optimizarea atat a alocarii apei la consumatori si la apararea impotriva inundatiilor decizii operative, cat si la pregatirea conditiilor de modificare a inertiei sistemului de gospodarire a apei decizii tactice.O problema stingenta a contemporanitatii este sporirea rezervelor de apa potabila. In localitatea argentiniana Mar del Plata, in ziua de 14 martie 1977 a avut loc prima data in lume o Conferinta a Natiunilor Unite asupra apei, unde au participat delegati din 145 de tari, dezbatand utilizarea rationala a resurselor pe Terra, necesitatea fiind generata de cresterea rapida a consumului de apa potabila in conditiile in care rezervele existente sunt limitate.Apa este elementul cel mai necesar vietii si coordonatorul cel mai puternic al climei, ori 97,2 din apa planetei noastre se afla in mari si oceane, care nu poate fi utilizata in stare naturala pentru pentru a fi bauta, in industrii, irigatii etc. si numai 2,8 este apa potabila.Apa de mare este o solutie complexa in care se intalnesc 35 din elemente chimice, precum si corpuri simple, iar termenul de salinitate poate fi justificat datorita procentului mare de 77,76 pe care il ocupa clorura de sodiu. Transformarea apei de mare in apa potabila, cu largi folosinte, costa foarte scump si nu mai poate reprezenta un dar gratuit al naturii.Se impune din ce in ce mai mult ideea exploatarii in amanunt si exploatarii desertului alb. Mai sunt inca pe glob multe spatii unde nu se cunosc conditiile de acumulare ale zapezillor si nici balanta fizica a gheturilor. Analizele efectuate asupra unor straturi de zapada au stabilit ca un metru cub de zapada proaspata, afanata, contine intre 50 si 80 l de apa. Retinerea zapezii pe campii face sa creasca umiditatea, factor important nu numai pentru culturi dar in aceeasi masura si pentru vegetatia lemnoasa mai tanara.Printre alte proprietati pe care le are patura de zapada este si aceea de a acumula o mare cantitate de apa denumita umiditatea zapezii. De asemenea trebuie subliniat faptul ca uriasa cantitate de apa cazuta sub forma da zapada si reprezinta o adevarata binefacere pentru sol.Apa, in stare solida, sub diferita infatisari se intalneste in domeniul atmosferic, continental, maritim si chiar in cel subteran. In atnosfera, gheata se formeaza din vapori de apa sau din ploaie si apare sub forma de nori de gheata, grindina, chiciura, polei si bruma.Ghetarii reprezinta una din sansele de marire a disponibilului de apa dulce. Din calculele glaciologice efectuate in ultima perioada de timp, se constata ca volumul total al gheturilor existente pe glob se ridica la cca. 30 mil. km3. Este suficient sa aratam ca numai insula Groenlanda are un volum de gheata de 2.600.000 hm3, spre a ne da seama de enorma cantitate de apa potabila de care dispune o zona din apropierea Americii de Nord. Dar 90 din ghetari se afla in Antarctica, 8 in Artica si numai 2 in regiunile de munte din diferitele zone ale planetei noastre. Din cele 30 mil. hm3, 38.700 km3 este gheata totala a Oceanului Planetar in aceasta cantitate se include aisbergurile, banchizele si masivele de gheata lipsite de tarmuri. S-a constatat ca gheata din mari se schimba complet o data la 11 ani in emisfera nordica si de doua ori mai repede in emisfera sudica.Din topirea totala a gheturilor annual, daca nici un proces de dereglara nu ar intra in joc, se presupune ca ar rezulta o cantitate de apa estimata la 29.100.000 km3 care ar determina o crestere a Oceanului Planetar cu cca. 80 m.Dar omenirea are nevoie din ce in ce mai mult de apa, oriunde este, trebuie gasita si transportata dupa trebuinta. Pe plan mondial se fac calcule tot mai ample pentru transporturile aisbergurilor in regiunile secetoase, se instaleaza noi si noi straturi stiintifice, care sa le stabileasca forta, conditiile de acumulare a zapezilor, balanta fizica si alte insusiri.In localitatea Marly-le-Roi Franta s-a desfasurat in zilele de 25 si 26 iunie 1977 un Colocviu international dedicat utilizarii ca apa potabila a aisbergului din tinuturile antarctice. Dezbaterile s-au axat pe caile de protejare de caldura a gheturilor pe timpul cat dureaza transportul la locul de destinatie.Antarctica se reinnoieste in fiecare an, datorita ninsorilor si, tot anul, se desprind zeci de mii de eisbergului. Nu este departe timpul cand omul pustiurilor isi va potoli setea din apa aisbergurilor.Desi doar o mica parte din apele Globului 2,85 din total se afla imobilizata in ghetarii tinuturilor polare si in cei de pe muntii inalti, totusi oamenii de stiinta au realizat si pericolul pe care il pot prezenta, intr-o oarecare masura, ghetarii. Este cunoscut faptul ca nivelul Oceanului Planetar este in continua crestere. Acest lucru isi gaseste explicatia intr-un proces mai complex ce include poluarea atmosferica. O data cu cresterea proportiei de CO2 din atmosfera, datorita rolului termic al acestui gaz, se observa si o usoare incalzire a climei, fenomen care la randul lui duce la topirea ghetarilor polari, la cresterea nivelului Oceanului Planetar cu mai multi metri si transgresiunea apelor marine in campiile litorala joase.Situatia emisiilor de gaze cu efect de sera. Extreme climatice si manifestari ale schimbarilor climatice pe teritoriul Romaniei. Progrese in implementarea prevederilor Protocolului de la Kyoto si ale Conventiei cadru a Natiunilor Unite privind schimbarile climatice Situatia emisiilor de gaze cu efect de seraDupa 1989, emisiile de gaze cu efect de sera au scazut in principal datorita reducerii activitatii economice, dar si prin demararea unor programe de reducere a emisiilor.Dintre poluantii reglementati prin HYPERLINK http.unfccc.deresourcedo...
Download