...ui Traian, in memoria ostasilor care si-au dat viata in crancele batalii. PRIVATEIntrerupand parca monotonia sesului dobrogean, se zaresc pe o colina ruinele cetatii Tropaeum Traiani, una dintre cele mai mari asezari civile romane din Dobrogea. Construita cam in aceeasi vreme cu monumentul comemorativ, ea a fost locuita de cei care, dupa luptele cu geto-dacii, s-au stabilit pe aceste meleaguri. Cetatea avea impozante edificii publice si constructii civile, turnuri si ziduri de aparare din blocuri mari de piatra, strazi pavate cu dale de piatra si un sistem de canalizare. Aproape distrusa in secolul al II-lea, este refacuta in veacul urmator, dar nu peste mult timp, sub presiunea valurilor popoarelor migratoare, incepe sa decada. Intrerupand parca monotonia sesului dobrogean, se zaresc pe o colina ruinele cetatii Tropaeum Traiani, una dintre cele mai mari asezari civile romane din Dobrogea. Construita cam in aceeasi vreme cu monumentul comemorativ, ea a fost locuita de cei care, dupa luptele cu geto-dacii, s-au stabilit pe aceste meleaguri. Cetatea avea impozante edificii publice si constructii civile, turnuri si ziduri de aparare din blocuri mari de piatra, strazi pavate cu dale de piatra si un sistem de canalizare. Aproape distrusa in secolul al II-lea, este refacuta in veacul urmator, dar nu peste mult timp, sub presiunea valurilor popoarelor migratoare, incepe sa decada. CETATEA TOMISAu trecut mai bine de 2500 de ani de cand pe locul orasului Constanta de azi a fost intemeiata o asezare a navigatorilor si negustorilor greci veniti din orasul Milet Asia Mica. In calatoriile lor pe mare, incercatii corabieri greci au fost atrasi de adapostul oferit de golful si peninsula formata pe tarmul Marii Negre, precum si de schimbul foarte bun de produse facut cu capeteniile populatiei locale, getii cei care se cred nemuritori Herodot. Cea mai mare inflorire o cunoaste orasul cetate, care a capatat numele de Tomis, mai ales pe la mijlocul sec. I era noastra. Stapanirea romana asupra tinutului dintre Istros Dunare si Pontul Euxin Marea Neagra, devenit provincie romana, ridica cetatea la rangul de capitala. In acest timp au fost inaltate temple si edificii marete, piete publice si terme bai, ateliere de prelucrat marmura, s-au construit strazi si cartiere noi. Dar infloritoarea cetate este pustiita de avari in anul 601. Cateva veacuri mai tarziu, pe ruinele Tomisului, se infiripa o mica asezare de pescari, din care, treptat,in secolele urmatoare s-a dezvoltat Constanta. Ramasitele vechii civilizatii se intalnesc in orasul de azi la tot pasul. La Tomis si-a petrecut ultimii ani ai vietii marele poet latin Ovidiu ce a consemnat in operele sale Tristele si Ponticele pretioase informatii despre viata si obiceiurile getilor bastinasi. Mai pot fi vazute in Constanta de azi resturile zidului roman care inchidea la nord vest cetatea Tomisului si ruinele portilor de vest si nord, prin care se facea iesirea din cetate. Edificiul roman cu mozaic, cel mai pretios complex arhitectural descoperit, dateaza din secolele III-IV pardoseala acestui edificiu cu ziduri groase si inalte este formata din bucatele colorate de mozaic, desenele reprezentand figuri geometrice si florale. Prin conceptia artistica si dimensiunile sale, mozaicul de la Constanta se numara printre primele de acest fel din lume. Se pare ca edificiul, avand la nivelul mijlociu si subsol magazii pentru marfuri si o piateta, servea negotului, fiind in acelasi timp loc de desfacere a marfurilor si de depozitare a lor. Alte numeroase vestigii ale cetatii Tomis se gasesc in muzeul orasului, printre ele figurand piese deosebite precum statuia de marmura a zeitei Fortuna, protectoarea cetatii Tomis, impreuna cu Pontos, zeul Marii Negre statuia, tot de marmura a sarpelui Glycon o divinitate asiatica. CETATEA HISTRIAPRIVATEPe malul lacului Sinoe, in partea nordica a actualei peninsule Istria, s-a ridicat in urma cu peste doua mii sase sute de ani vestitul oras Histria, intemeiat de navigatorii si negustorii greci, care s-au asezat in ospitalierul golf de odinioara, cu scopul de a face comert cu bastinasii geto-daci. Uleiul de masline, vinurile, obiectele de podoaba grecesti erau schimbate pe granele, mierea, ceara de albine, pieile de vita, pestele sarat, faclele din rasina pinilor ce existau odata pe aici, oferite de triburile locale. PRIVATEHistria Istria in limba greaca - denumire luata de la fluviul Istros Dunarea prospera si se dezvolta timp de opt secole. Asezarea, inconjurata de un puternic zid de aparare, era alimentata cu apa prin conducte lungi de peste 20 km strazile erau pavate cu piatra, iar institutiile de educatie fizica gymnasion si cele cultural-artistice museion cunosteau forfota obisnuita locurilor de acest fel. Intre secolele I si al III-lea era noastra se instaureaza puterea romana pe meleagurile Dobrogei de azi. In aceasta perioada, in oras se construiesc temple inchinate zeitatilor romane, terme bai publice, cartiere ale cetatenilor bogati cu case frumoase. Dar golful Halmyris, unde era asezat orasul a inceput sa se impotmoleasca, nisipul inchizand iesirea la Marea Neagra. Cu tot neajunsul creat de lipsa posibilitatilor de a mai face lesnicios negot pe mare, orasul cetate si-a mai prelungit existenta pana in secolul al VI-lea. Cumplita invazie a avarilor, care distrug aproape in intregime cetatea, obliga pe locuitori s-o paraseasca in cautarea unui loc mai ferit de primejdii. Incet, incet, Histria, a carei viata mai pilpiie ca o firava lumina se ruineaza uitarea ii ingroapa si numele si locul. PRIVATEHistria, cea mai veche asezare urbana din tara, a fost scoasa la lumina incepand din 1914, de sapaturile marelui istoric si arheolog Vasile Parvan. CETATEA CALLATISPRIVATENegutatori si navigatori greci, atrasi de pozitia favorabila si de schimbul avantajos cu bastinasii geti, au intemeiat de-a lungul tarmului Marii Negre, cu peste 25 de secole in urma, cateva asezari care au devenit cu timpul orase prospere. Unul dintre ele era Callatis, situat pe locul Mangaliei de astazi Callatiscea imais frumoasa - in limba greaca. Paralel cu infloritoarea viata economica, in Callatis se desfasura si o sustinuta activitate artistica. Acest lucru il dovedesc obiectele descoperite. Astfel, din resturile unor ateliere callatiene au fost scoase la lumina obiecte fine de sticla, statuete de lut ars suflate cu aur tanagrete, statui si monumente de marmura. Dupa perioada greceasca, urmeaza in istoria asezarii o a doua perioada de dezvoltare, in timpul stapanirii romane inceputul secolului I al erei noastre. La fel ca metropola Roma si alte mari orase ale Imperiului Roman, Callatis avea numeroase institutii artistice, invatati si artisti renumiti. Aceleiasi perioade ii apartine Mormantul cu papirus la intrarea in parcul orasului de azi s-a scos la iveala dintr-un gorgan de pamant un sarcofag de piatra, in care se afla un schelet avand alaturi un papirus. Ca si in cazul altor asezari greco-romane de pe tarmul Marii Negre, valurile de popo...
Download