...asului si Tatarului Mare, dupa ce curge spre nord, la localitatea Intorsura Buzaului face un cot de aproape 180 de grade, indreptandu-se spre sud.Fenomenul de intoarcere este atat de izbitor incat a dat chiar numele localitatii.Reteaza apoi, printr-o cheie ingusta, masivele cele mai inalte din regiunea Siriu si Podul Calului, pornind spre Campia Romana.Mai departe, face un nou cot puternic la Cislau si Magura, pentru ca, ajuns in campie sa o apuce, nu spre Dunare ci, catre NE, varsandu-se in Siret. tpar Daca adugam la cele de mai sus si cateva din vaile sale afluentte si in primul rad Basca Mare si mica si chiar Siriul si Basca Chiojdului, cu anomaliile lor, rezulta si mai mult importanta Buzaului pentru descifrarea evolutiei unitatilor de relief pe care le parcurge.tpar In decursul timpului s-au ocupat de evolutia acestei vai o serie de cercetatori, dintre care mentionam pe Schilling Gabor 1910, N. Orghidan 1932,1939,1969, A. Nordolon 1931, Gr. Posea si V. Garbacea 1967,1969 pentru sectorul montan.tpar Aspectele principale ale evolutiei acestei vai pot fi sintetizate in urmatoarele punctetpar Stpard tqj tfi-1260tli2160tri0tidctlparttx1260tnooverflotfaro
mantrin0tlin2160titap0 Itbtf0tfs28tcf1tlang1036tlangfe1033tlangnp1036 1ttab Trecerea peste linia marilor inaltimi Siriu, Penteleu reprezinta o antecedenta sau o captaretpar 2ttab Chiuveta miocea de Draja-Nehoiu-Gura Teghii si chiar chiuveta de Slanic au avut sau nu vreo importanta initiala in fixarea hidrografiei Buzauluitpar 3ttab Cotul de la Cislau reprezinta, sau nu, o captare a unui Buzau ce mergea spre Cricovtpar 4ttab Scurgerea Buzaului peste actualul Calmatui, direct catre Dunaretpar 5ttab In fine,o problema noua, legata de evolutia Buzaului, este aceea a dinamicii actuale a albiei si versantilor, in functie de miscarile neotonice.tpar Stpard tqj tli0tri0tidctlpartnooverflotfaromantrin0tlin0titap
0 Itbtf0tfs28tcf1tlang1036tlangfe1033tlangnp1036 Inainte de a discuta fiecare problema aparte, se impun a fi indicate unele caracteristici ale acestei vai si chiar ale unora din afluentii sai.tpar Panta de scurgere a Buzaului in bazinul de la Intorsura este mult mai redusa fata de panta dintre defileul de la Cheia si Nehoias o situatie similara se intampla cu bazinul superior al vailor Basca Mica ,dar mai ales Basca Mare care , in bazinetul de la Comandau, are o panta redusa.La izvoare,valea Buzaului, ca si cele doua Basce, reprezinta vai longitudinale, urmarind diferite linii structurale sau tectonice sinclinale, anticlinale, frunti de incalecare sau falii asa este Buzaul pana la Intorsura, Basca Mare pana in avale de Comandau si Basca Mica pana in dreptul punctului Halom.In continuare, Buzaul devine o vale transversala, extinsa pana in avale de Cislau, respectiv pana la Parscov, de unde , pe o distanta de cativa km, se transforma intr-o vale longitudinala.De la Unguriu redevine vale transversala.In ce priveste vaile afluente mai amintim ca Basca Mica, din dreptul varfului Maciuca 991 m tendash distanta cea mai apropiata de Slanic, se transforma intr-o vale longitudinala continuata de Basca Rosilei care are si sectoare local transversale Siriul este o vale transversala pana la sud de masivul cu acelasi nume une,printr-un cot de 90tb0, se transfoma in vale longitudinala Basca Chiojdului este transversala pe tot parcursul sau, cu exceptia unor sectoare foarte mici intre care si cel de la varsare Calvini-Cislau aceasta ultima Basca reteaza totodata si cele doua chiuvete miocene Slanic si Drajna si respectiv cei doi pintenei Homoriciu si Valeni.tpar Stpard tqj tfi-1290tli2190tri0tidctlparttx1290tnooverflotfaro
mantrin0tlin2190titap0 Itbtitf0tfs28tcf1tlang1036tlangfe1033tlangnp1036 1ttab Originea vai transversale a Buzaului SItbtf0tfs28tcf1tlang1036tlangfe1033tlangnp1036 a fost pusa pentru prima data in mod amanuntit de catre Schilling Gabor1910. El admite ca Buzaul muntean a patruns in Transilvania captand vaile care drenau depresiunea de la Intorsura si care se varsau spreOlt. Autorul nu indica varsta captarii, ci numai faptul ca ea s-a produs la cca 40 m deasupra albiei actuale de la Intorsura si ca vaile anterioare se dirijau spre nord, peste actuala vale a paraului Lautul Mare Hamas. Ar rezulta ca este vorba de o captare relativ recenta.Cauza captarii o pune pe seama cantitatii mari de precipitatii ce ar fi cazut in acel timp pe versantul sudic al Carpatilor. Argumentele aduse de autorul citat au fost combatute de catre N. Orghidan 1932,1939 si de catre Gr.Posea si V. Girbacea 1958. Astfel, nivelul de baza cel mai jos si cel mai apropiat e Intorsura a fost si este cel al Tarii Barsei Buzaul muntean,daca ar fi inaintat regresiv, avea de luptat, in plus cu ridicarile axiale de pe linia Siriu-Penteleu diferentele de precipitatii nu constituie un factor care poate fi determinat in conditiile de altitudine ale Carpatilor si ramine cu totul neinsemnat in raport cu cauzele morfotectonice nivel de baza,miscari.tpar Stpard tqj tli1701tri0tidctlpartnooverflotfaromantrin0tlin170
1titap0 Itbtf0tfs28tcf1tlang1036tlangfe1033tlangnp1036 Concluzia generala este ca Buzaul reprezinta o vale antecedenta de o vechime sigur predaciana, cand isi avea izvoarele in nordul depresiunii Birsei, iar in prezent este amenintata cu captarea la Intorsura. SItf0tfs28tcf1tlang1036tlangfe1033tlangnp1036 tpar Stpard tqj tfi-1276tli1276tri0tidctlpartnooverflotfaromantrin
0tlin1276titap0 Itf0tfs28tcf1tlang1036tlangfe1033tlangnp1036 SItbtf0tfs28tcf1tlang1036tlangfe1033tlangnp1036 2 SItbtitf0tfs28tcf1tlang1036tlangfe1033tlangnp1036 Rolul chiuvetelor miocene Drajna si Slanic in hidrografia Buzaului SItbtf0tfs28tcf1tlang1036tlangfe1033tlangnp1036 a fost intrezarit oarecum de catre N. Popp 1933 care , bazandu-se pe prelungirea chiuvetei de Drajna peste depresiunea Nehoiu si in continuare pe directia de dezvoltare a Bascei Rosilei si Bascei Mici, amite posibilitatea unei vai initiale care merge dinspre Gura Teghii si Nehoiu catre Chiojdu si Drajna. La aceasta directie de scurgere se poate aduga si o a doua, situata mai la nord si paralela cu prima, care se putea dezvolta incepand cu valea Hartagului la nord de Siriu si trecand mai departe peste Siriul de mijloc catre localitatea Slon si Slanic culoarul morfologic existent la vest de masivul Monteoru ar indica acest lucru. Daca amintim de asemenea culoare, cu aceeasi directie, exista in bazinul Prahovei de exemplu cele situate la nord si sud de defileul de la Posada situatia ar parea oarecum generala.Astfel de vai longitudinale,ar reprezenta desigur o prima retea hidrografica, inchegata probabil la sfarsitul miocenului si anterioara directiei actulale de scurgere a Buzaului. Totusi, faptul ca in prezent, atat Buzaul, cat si Basca Chiojdului reteaza transversal ambele aceste culoare, posibilitatea formarii initiale a unor vai care sa urmeze fidel cele doua chiuvete, dupa exondarea lor, pare exclusa...
Download