..., Nilul curge prin Uganda, Sudan si Egipt, cte3tre Marea Mediterante3, pe a distantfete3 de 5584 km. De la cel mai teendepte3rtat izvor al ste3u, din Burundi, fluviul are o lungime de 6.695 km. Bazinul lui acoperte3 o suprafatfete3 mai mare de 3.349.000 kmSItf28tfs26tsuper 2SItf28tfs26 .tpar Rte2ul SItf28tfs26tcf1 Ruvyironza din Burundi este considerat cel mai teendepte3rtat izvor al Nilului. Ruvyironza este unul dintre afluentfeii superiori ai rte2ului Kagera, care curge de-a lungul granitfeelor dintre Randa si Tanzania si dintre Uganda si Tanzania, cte3tre Lacul Victoria. Pte3rte3sind Lacul Victoria, teen apropierea acum inundatelor Cascade Ripon, aceastte3 sectfeiune a Nilului, numitte3 Nilul Victoria, curge spre nord-vest pe aproape 500 km, trecte2nd prin lacul Kyoga si apoi prin torente printre peretfei stte2ncosi, pte2nte3 cte2nd ajunge teen lacul Albert. Pte3rte3sind capte3tul nordic al lacului Albert, sub numele de Nilul Albert, el curge prin partea nordicte3 a Ugandei, iar teen Sudan devine Batrquote r al Jabal. tcen sudul Sudanului, rte2ul curge prin regiunea mlte3stinoaste3 Al Sudd. Aceastte3 barierte3 nenavigabilte3 separte3 din timpuri imemoriale regiunile dominate de arabi din nord de regiunile locuite de negri din sud. La jonctfeiunea sa cu Batrquote r al Jabal, teen care se varste3 numerosi afluentfei, rte2ul devine Nilul Alb. La Khartoum, Nilului Alb i se alte3turte3 Nilul Albastru, care curge pe 1370 de km, de la izvorul ste3u, lacul Ttrquote ana, din Etiopia, unde este cunoscut sub numele de Abbai. tcen nord-estul Khartoumului, Nilului i se alte3turte3 trquote Atbarah, ultimul ste3u afluent. Dincolo de Khartoum, Nilul trece prin sase cataracte, cinci teen Sudan si una teen Egipt, lte2ngte3 Asan. Separte2ndu-se teen bratfeele Rosetta si Damietta teen nordul orasului Cairo, Nilul se varste3 teen Mediterante3 formte2nd o deltte3 latte3 de 250 km. Peisajul de-a lungul cursului ste3u variazte3 de la pte3duri tropicale si muntfei teen sud, savane si mlastini teen Sudan, pte2nte3 la desert teen nord.tpar Pentru a ridica nivelul apei pentru irigatfeii, la sfte2rsitul secolului XIX pe Nil au fost construite cte2teva baraje, cele mai importante fiind cele de la Qina, Asyut, si teen nordul orasului Cairo. Primul baraj de pe Nil, cel de la Asan, a fost construit teen 1902 si teente3ltfeat 1936. Barajul teenalt de la Asan, terminat teen 1970, determinte3 unul dintre cele mai mari rezervoare, lacul Nasser. Revte3rste3rile anuale ale Nilului depozitau cte2ndva sedimente bogate de-a lungul malurilor sale, crete2nd pte3mte2nt favorabil agriculturii. tcenste3 acum barajele controleazte3 reverste3rile, reducte2nd drastic fertilitatea solului si depozitele de sedimente. Impactul barajelor asupra mediului a fost profund, portfeiuni din rte2u fiind blocate cu aluviuni, iar inundatfeiile scte3zute au dus la o crestere a eroziunii si un contfeinut crescut de sare teen solul si teen apa din deltte3.tpar Primele civilizatfeii africane s-au dezvoltat teen nordul Vte3ii Nilului teen jurul anului 5000 tee. Hr. Depinzte2nd de agriculturte3, acest stat, numit Egipt, se baza pe revte3rsarea apelor pentru irigatfeii. De-a lungul mileniilor, el a dominat vaste zone din nord-estul Africii.tpar Piramide, temple, si alte monumente ale acestei civilizatfeii se pot gte3si teencte3 de-a lungul rte2ului, teen Egipt si teen nordul Sudanului.tpar tpar Stpard tqj tli0tri0tidctlpartaspalphataspnumtfaautotadjustrig
httrin0tlin0titap0 Itf28tfs26tcf1 tpar tpar SS...
Download