Maree, cutremure, vulcani ...tpnindent720tpnhang Itpntxta .SSIttpnseclvl2tpnucltrtpnqctpnstart1tpnindent720t pnhang Itpntxta .SSIttpnseclvl3tpndectpnqctpnstart1tpnindent720tpn hang Itpntxta .SSIttpnseclvl4tpnlcltrtpnqctpnstart1tpnindent720t pnhang Itpntxta SSIttpnseclvl5tpndectpnqctpnstart1tpnindent720tpnh ang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl6tpnlcltrtpnqctpnstart1tpnindent720tp nhang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl7tpnlcrmtpnqctpnstart1tpnindent720tpn hang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl8tpnlcltrtpnqctpnstart1tpnindent720tp nhang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl9tpnlcrmtpnqctpnstart1tpnindent720tpn hang Itpntxtb SItpntxta SStpardtplain tltrpartql tli0tri0tidctlpartaspalphataspnumtfaautotadjustrig httrin0tlin0titap0 trtlchtfcs1 taf0tafs24talang1025 tltrchtfcs0 tfs24tlang1048tlangfe1048tcgridtlangnp1048tlangfen p1048 Itrtlchtfcs1 tabtaf41 tltrchtfcs0 tbtf41tfs36tultinsrsid8732251 Unde pleacte3 marea in timpul refluxului tpar SItrtlchtfcs1 tabtaf0 tltrchtfcs0 tbtfs36tultinsrsid8732251 tpar Stpardtplain tltrparts15tql tli0tri0tidctlpartaspalphataspnumtfaautotadjustrig httrin0tlin0titap0 trtlchtfcs1 taf0tafs24talang1025 tltrchtfcs0 tfs36tlang1048tlangfe1048tcgridtlangnp1048tlangfen p1048 Itrtlchtfcs1 taf41 tltrchtfcs0 tf41tinsrsid8732251 In timpul refluxului apa nu dispare, ci se deplaseazte3 de pe o parte pe alta a suprafetfeei terestre. Acest fapt se teentte2mpla deoarece apa oceanelor este atrasa de Gravitatfeia Lunii.tpar Stpardtplain tltrpartql tli0tri0tidctlpartaspalphataspnumtfaautotadjustrig httrin0tlin0titap0 trtlchtfcs1 taf0tafs24talang1025 tltrchtfcs0 tfs24tlang1048tlangfe1048tcgridtlangnp1048tlangfen p1048 Itrtlchtfcs1 taf41 tltrchtfcs0 tf41tfs36tinsrsid8732251 Gravitatfeia este fortfea care face ca obictele sa cada pe sol cte2nd sunt aruncate in sus tendash gravitatfeia Pamantului atrage obictele. In acelatbai mod gravitatfeia Lunii atrage apele oceanice spre ea. Apele oceanice orientate spre Luna se umfla in directfeia acesteia. O umflare similara a apelor are loc pe cealaltte3 parte a Pamantului. Pe tarm , in zona umflte3rii apelor , apare fluxul. Intre aceste zone , apa are un nivel mai scte3zuSItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tfs36tinsrsid8732251 t , constituind un reflux.tpar SItrtlchtfcs1 taf41 tltrchtfcs0 tf41tfs36tinsrsid8732251 La fiecare 24 de ore , pe suprafatfea Pamantului se succed doua umflte3ri si doua retrageri tendash deci doua fluxuri si doua refluxuri.tpar SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tfs36tinsrsid8732251 tpar tpar SItrtlchtfcs1 tabtaf41 tltrchtfcs0 tbtf41tfs36tultinsrsid8732251 De ce este ste3rata apa marii tpar SItrtlchtfcs1 tabtaf0 tltrchtfcs0 tbtfs36tultinsrsid8732251 tpar Stpardtplain tltrparts15tql tli0tri0tidctlpartaspalphataspnumtfaautotadjustrig httrin0tlin0titap0 trtlchtfcs1 taf0tafs24talang1025 tltrchtfcs0 tfs36tlang1048tlangfe1048tcgridtlangnp1048tlangfen p1048 Itrtlchtfcs1 taf41 tltrchtfcs0 tf41tinsrsid8732251 Datorita ste3rii! Ste3rurile din mare au fost spte3late din solul si rocile Pamantului de cte3tre apa de ploaie si transportate de parauri , rte2uri si mare. Procentul de ste3ruri dizolvate in apa mari variazte3 utbaor de la un ocean la altul., dar este cuprins intre 33 si 38 la mie. O cantitate mare 85 din aceste ste3ruri sunt reprezentate de sare clorura de sodiu , de tipul celei folosite in alimentatfeie. Celelalte 15 la suta sunt alte ste3ruri si elemente, printre care chiar si aur , dar in cantitati extrem de mici.tpar Stpardtplain tltrpartql tli0tri0tidctlpartaspalphataspnumtfaautotadjustrig httrin0tlin0titap0 trtlchtfcs1 taf0tafs24talang1025 tltrchtfcs0 tfs24tlang1048tlangfe1048tcgridtlangnp1048tlangfen p1048 Itrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tfs36tinsrsid8732251 Pentru a demonstra salinitatea marii, se fierbe un litru de apa marina pana la evaporare completa . In vas va ramane aproximativ 33 de grame de sare solida.tpar SItrtlchtfcs1 taf41 tltrchtfcs0 tf41tfs36tinsrsid8732251 Clorura de sodiu e importanta in hrana . Alte ste3ruri sunt minerale din mare , cum ar fi cele ale fosforului si azotului care sunt cruciale pentru petbati care trte3iesc in SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tfs36tinsrsid8732251 mare.tpar SItrtlchtfcs1 tabtaf41 tltrchtfcs0 tbtf41tfs36tultinsrsid8732251 Cum apar petbaterile tpar SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tfs36tinsrsid8732251 tpar Stpardtplain tltrparts15tql tli0tri0tidctlpartaspalphataspnumtfaautotadjustrig httrin0tlin0titap0 trtlchtfcs1 taf0tafs24talang1025 tltrchtfcs0 tfs36tlang1048tlangfe1048tcgridtlangnp1048tlangfen p1048 Itrtlchtfcs1 taf41 tltrchtfcs0 tf41tinsrsid8732251 O petbatera se formeazte3 prin eroziunea rocii si generarea unui spatfeiu gol larg. Petbaterile de pe continente apar prin actfeiunea chimica a apei de ploaie. Petbaterile marine sunt frecvente in locuri unde valurile se sparg de coaste, in special daca ele sunt alcte3tuite din roci de diferite duritati. Valurile sunt foarte puternice si presiunea lor poate mitbaca rocile. Acest lucru este frecvent cte2nd valurile transporta nisip si pietritba. Ca urmare, pte2rtile moi ale stte2ncilor sunt spte3late mai rapid decte2t cele dure si apar petbaterile. Petbaterile terestre se pot forma in diferite roci, dar apar in general in calcare. Dioxidul de carbon din atmosfera se dizolva in apa de ploaie , care devine un acid slab. Cte2nd ploaia cade pe calcar , dizolva roca. Apa pte3trunde in subteran prin crte3pte3turile rocile si genereazte3 in mii de ani o petbatera.tpar Stpardtplain tltrpartql tli0tri0tidctlpartaspalphataspnumtfaautotadjustrig httrin0tlin0titap0 trtlchtfcs1 taf0tafs24talang1025 tltrchtfcs0 tfs24tlang1048tlangfe1048tcgridtlangnp1048tlangfen p1048 Itrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tfs36tinsrsid8732251 tpar SItrtlchtfcs1 tabtaf0 tltrchtfcs0 tbtfs36tultinsrsid8732251 Ce sunt luminile nordice tpar tpar Stpardtplain tltrparts15tql tli0tri0tidctlpartaspalphataspnumtfaautotadjustrig httrin0tlin0titap0 trtlchtfcs1 taf0tafs24talang1025 tltrchtfcs0 tfs36tlang1048tlangfe1048tcgridtlangnp1048tlangfen p1048 Itrtlchtfcs1 taf41 tltrchtfcs0 tf41tinsrsid8732251 Luminile nordice sunt lumini multicolore in mitbacare , observabile pe cerul noptfeii in regiunile nordice ale globului. Lumini sudice similarSItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tinsrsid8732251 e se vad in Antartica. tpar Stpardtplain tltrpartql tli0tri0tidctlpartaspalphataspnumtfaautotadjustrig httrin0tlin0titap0 trtlchtfcs1 taf0tafs24talang1025 tltrchtfcs0 tfs24tlang1048tlangfe1048tcgridtlangnp1048tlangfen p1048 Itrtlchtfcs1 taf41 tltrchtfcs0 tf41tfs36tinsrsid8732251 Luminile sunt cauzate indirect de Soare. Atmosfera externa Soarelui genereazte3 vte2ntul solar , care poarta particule cu incarcatura enegica mare. Ocazional , flte3cte3rile solare parasesc astrul , determinte2nd intensitatea vte2ntului si elibSItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tfs36tinsrsid8732251 erte2nd mai multe particule.tpar SItrtlchtfcs1 taf41 tltrchtfcs0 tf41tfs36tinsrsid8732251 Particulele sunt atrase de magnetismul terestru si se deplaseazte3 spre acesta . Magnetismul este mai puternic la cei doi poli si aici vte2ntul solar si particulele se teentte2lnes... Download |