...ns1SItnofpages3SItnofords1097SItnofchars6257SIttco
mpany MRSItnofcharss7340SItvern16437SStpaper11906tpaperh
16838tmargl851tmargr567tmargt567tmargb709 tidoctrltftnbjtaenddoctmargmirrortnoxlattoyentexps
hrtntnoultrlspctdntblnsbdbtnospaceforultformshadeth
orzdoctdghspace180tdgvspace180tdghorigin1701tdgvori
gin1984tdghsho0tdgvsho0tjexpandtviekind1tviescale10
0tpgbrdrheadtpgbrdrfootthtmautsptnolnhtadjtbltrsidr
oot16254683 tfet0tsectd tbinfsxn1tbinsxn1tpsz9tlinex0tendnheretsectdefault
cltsftnbj Ittpnseclvl1tpnucrmtpnstart1tpnindent720tpnhang Itpntxta .SSIttpnseclvl2tpnucltrtpnstart1tpnindent720tpnhan
g Itpntxta .SSIttpnseclvl3tpndectpnstart1tpnindent720tpnhang Itpntxta .SSIttpnseclvl4tpnlcltrtpnstart1tpnindent720tpnhan
g Itpntxta SSIttpnseclvl5tpndectpnstart1tpnindent720tpnhang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl6tpnlcltrtpnstart1tpnindent720tpnhang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl7tpnlcrmtpnstart1tpnindent720tpnhang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl8tpnlcltrtpnstart1tpnindent720tpnhang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl9tpnlcrmtpnstart1tpnindent720tpnhang Itpntxtb SItpntxta SStpardtplain ts3tqj tli0tri0tsb240tsa60tkeepntidctlpartaspalphataspnum
tfaautotoutlinelevel2tadjustrighttrin0tlin0titap0 tf1tfs24tlang1033tlangfe1033tcgridtlangnp1033tlang
fenp1033 Itf0tlang1048tlangfe1033tlangnp1048tinsrsid1625468
3tcharrsid16254683 tpar SItf0tinsrsid16254683tcharrsid16254683 tpar Stpard ts3tqj tfi720tli2160tri0tsb240tsa60tkeepntidctlpartaspalp
hataspnumtfaautotoutlinelevel2tadjustrighttrin0tlin
2160titap0 Itbtf0tultinsrsid16254683tcharrsid16254683 MiSItbtf66tultlang1048tlangfe1033tlangnp1048tinsrs
id16254683tcharrsid16254683 tbacte3rile scoartfeei terestretpar Stpard ts3tqj tli0tri0tsb240tsa60tkeepntidctlpartaspalphataspnum
tfaautotoutlinelevel2tadjustrighttrin0tlin0titap0 Itf0tlang1048tlangfe1033tlangnp1048tinsrsid1625468
3tcharrsid16254683 tpar tpar Stpard ts3tqj tfi720tli0tri0tsb240tsa60tkeepntidctlpartaspalphat
aspnumtfaautotoutlinelevel2tadjustrighttrin0tlin0ti
tap0 Itf66tlang1048tlangfe1033tlangnp1048tinsrsid162546
83tcharrsid16254683 Chiar din primele hte3rtfei ale Terrei, s-a putut observa asemte3narea uimitoare dintre tfete3rmul lumii Noi tbai cel al lumii Vechi. Aceastte3 asemte3nare a ridicat fireasca teentrebare este posibil ca cele doute3 continente ste3 fi fost cte2ndvaSItf0tlang1048tlangfe1033tlangnp1048tinsrs
id16254683tcharrsid16254683 unitetpar SItf66tlang1048tlangfe1033tlangnp1048tinsrsid16254
683tcharrsid16254683 La mijlocul anilor 1800 cercette3torii au teenceput ste3 adune fosile din rocile continentelor teendepartate. La teenceputul anilor 1900 geologul american Frank B. Taylor a sugerat posibilitatea depte3rtte3rii continentelor teentre ele, tbai a presupus cte3 translatfeia contientelor a creat presiuni laterale ce au dus la aparitfeia lantfeurilor muntoase.tpar Stpard ts3tqj tli0tri0tsb240tsa60tkeepntidctlpartaspalphataspnum
tfaautotoutlinelevel2tadjustrighttrin0tlin0titap0 Itf0tinsrsid16254683tcharrsid16254683 ttab SItbtf0tultinsrsid16254683tcharrsid16254683 Teoriile lui egenertpar Stpard ts3tqj tfi720tli0tri0tsb240tsa60tkeepntidctlpartaspalphat
aspnumtfaautotoutlinelevel2tadjustrighttrin0tlin0ti
tap0 Itf66tinsrsid16254683tcharrsid16254683 Independent de observatfeiile lui Taylor, Alfred egener a fte3cut cercette3ri teen scopul determinte3rii schimbte3rilor climatice de-a lungul istoriei Pte3mte2ntului. Acesta a cte3utat cheia misterelor prin studierea fosilelor, gte3sind spre exemplu, fosile ale unor plante tropicale sub stratul de zte3padte3 tbai gheatfete3 din Groenlanda. El a mai gte3sit tbai alte semne rte3mase teen roci care indicte3 faptul cte3 o parte a Africii de Sud tbai partea tropicalte3 a Americii de Sud au fost cte2ndva acoperite de gheatfete3.tpar Stpard ts3tqj tli0tri0tsb240tsa60tkeepntidctlpartaspalphataspnum
tfaautotoutlinelevel2tadjustrighttrin0tlin0titap0 Itf0tinsrsid16254683tcharrsid16254683 ttab SItf66tinsrsid16254683tcharrsid16254683 egener a dat rte3spunsul la aceastte3 ipotezte3 teen cartea intitulatte3 t93Die Enstehung der Kontinente und Ozeanet94 Originea Continentelor tbai a Oceanelor. Ipoteza lui era cte3 pe vremea cte2nd avea plante tropicale, Groenlanda se situa undeva teen jurul Ecuatorului. Suprafetfeele teentinse ale Africii tbai Americii de Sud trebuiau ste3 se situeze undeva teen jurul Polului Sud, cte2nd erau acoperite cu gheatfete3. Cu alte cuvinte, continentele s-au deplasat din pozitfeia lor anterioarte3.tpar Stpard ts3tqj tfi720tli0tri0tsb240tsa60tkeepntidctlpartaspalphat
aspnumtfaautotoutlinelevel2tadjustrighttrin0tlin0ti
tap0 Itf66tinsrsid16254683tcharrsid16254683 Teoria translatfeiei continentelor a fost teen general acceptatte3 pte2nte3 teen anii cincizeci-tbaaizeci. tcentre timp teenste3, s-au acumulat atte2tea dovezi, teencte2t teoria nu a mai putut fi ignoratte3. S-a creat un termen nou pentru descrierea fenomenului tectonica plte3cilor. Potrivit acestei teorii, continentele se aflte3 teen mitbacare continute3, cu o vitezte3 de deplasare teentre ele ce variazte3 de la 1 la 10 cm pe an. Acceptarea teoriei mitbacte3rilor tectonicea deschis o noute3 erte3 teen studiul Pte3mte2ntului.tpar SItf0tinsrsid16254683tcharrsid16254683 tpar tpar SItbtf0tultinsrsid16254683tcharrsid16254683 Puzzle de continentetpar Stpard ts3tqj tfi720tli426tri0tsb240tsa60tkeepntidctlpartaspalph
ataspnumtfaautotoutlinelevel2tadjustrighttrin0tlin4
26titap0 Itf66tinsrsid16254683tcharrsid16254683 Primele teorii asupra mitbacte3rii continentelor s-au bazat pe similitudinile tfete3rmurilor continentelor, ale Americii deSItf66tlang1048tlangfe1033tlangnp1048tinsrsid162
54683tcharrsid16254683 Nord tbai de Sud, respectiv ale Africii tbai Europei. Fiecare continent este mte3rginit de o regiune numitte3 t93platforma continentalte3t94 sau t93tbaelft94, care este acoperita cu apte3 de micte3 adte2ncime tbai face parte din continent.tpar Studiul rocilor, a structurilor de roci tbai a fosilelor, a adus dovezi noi teen sprijinul teoriei translatfeiei continentelor. egener a tbatiut cte3 teen trecut au existat mai multe ere glaciare. Cte2nd clima Pte3mte2ntului s-a racit, suprafetfeele de gheatte3 ce acoperte3 astte3zi Antarctica tbai Groenlanda s-au extins. Gheatfea s-a deplasat spre exterior, sub actfeiunea fortfeei gravitatfeionale, iar rocile prinse teen stratul de gheatfea au arat solul, lte3ste2nd brazde pe teren. Gheatfea a transportat tbai straturi formate din fte3rte2me de roci, numite morente3, din care se formeazte3 rocile de tilitte3. egener, teempreuna cu un geolog sud-african, Du Toit, au gte3sit multe brazde tbai depuneri de tilita pe continentele sudice America de Sud, Africa, Antarctica, Australia tbai India. Se crede cte3 acestea s-au format teen Carboniferul superior tbai teen Permianul timpuriu. Aceste suprafetfee au fost probabil prizonierele unei ere glaciare teen acelatbai timp, adicte3 acum circa 300 mil. de ani. Aceasta dovedetbate unitatea continentelor sudice la teenceputul acestei ere glaciare. tpar SItbtf0tultlang1048tlangfe1033tlangnp1048tinsrsid1
6254683tcharrs...
Download