...tpnindent720tpnhang Itpntxta .SSIttpnseclvl4tpnlcltrtpnqctpnstart1tpnindent720t
pnhang Itpntxta SSIttpnseclvl5tpndectpnqctpnstart1tpnindent720tpnh
ang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl6tpnlcltrtpnqctpnstart1tpnindent720tp
nhang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl7tpnlcrmtpnqctpnstart1tpnindent720tpn
hang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl8tpnlcltrtpnqctpnstart1tpnindent720tp
nhang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl9tpnlcrmtpnqctpnstart1tpnindent720tpn
hang Itpntxtb SItpntxta SStpardtplain tltrparts1tqc tli0tri0tkeepntidctlpartaspalphataspnumtfaautotout
linelevel0tadjustrighttrin0tlin0titap0 trtlchtfcs1 taf0tafs20talang1025 tltrchtfcs0 tbtf36tfs24tlang1033tlangfe1033tcgridtlangnp1033tl
angfenp1033 Itrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tinsrsid5709472 PADUREA AMAZONiANASItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tinsrsid7161867 tpar Stpardtplain tltrpartql tli0tri0tidctlpartaspalphataspnumtfaautotadjustrig
httrin0tlin0titap0 trtlchtfcs1 taf0tafs20talang1025 tltrchtfcs0 tfs20tlang1033tlangfe1033tcgridtlangnp1033tlangfen
p1033 Itrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tinsrsid7161867 tpar tpar tpar Stpard tltrpartqj tli0tri0tidctlpartaspalphataspnumtfaautotadjustrig
httrin0tlin0titap0 Itrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tinsrsid7161867 ttab SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tf36tfs24tinsrsid7161867 Daca explorarea Antarctidei nu mai uimeste pe nimeni azi prin noutatlie pe care le scoate la iveala , in schimb nu toti stiu ca numeroase alte teritotii ofera si vor oferi inca multa vreme date noi cunoasterii geografice. SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tf36tfs24tlang1036tlangfe1033tlangnp1036tinsrsid71
61867tcharrsid16269971 Iar dintre cele mai reprezentative asemenea teritorii fac parte cele acoperite cu paduri ecuatoriale. tpar ttab Padurea ocupa pe glob o treime din intinderea terenurilor forestiere se afla in Rusia si America de Sud. Cea mai mare suprafata impadurita din lume se afla in N Rusiei, intre 55tba lat. SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tf36tfs24tinsrsid7161867 Nordica si cercul arctic. SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tf36tfs24tlang1036tlangfe1033tlangnp1036tinsrsid71
61867tcharrsid16269971 Padurile de rasinoase ocupa pe glob 1216 milioane hectare, concentrate in emisfera nordica mai ales, in tarile puternic industrializate. Mai mult de doua treimi din intinderea totala a padurilor e ocupata de arborete de foioase. Padurile tropicale ocupa aproape jumatate din suprafata fondului forestier mondial.tpar ttab Haina forestiera a terrei hraneste pe om la fel ca marea si campul. Fructele de padure , ciupercile comestibile, stuparitul pastoral, vanatoare au constituit intotdeauna o importanta categorie de surse pentru alimentarea omului, iar aceste surse sunt cu atat mai variate si mai bogate cu cat padurile sunt mai apropiate de Ecuator. Se adauga faptul ca t93 in arsenalul mijloacelor pentru mentinerea echilibrului ecologic , pentru protectia si ameliorarea mediului inconjurator, padurea constituie cel mai important factor natural, foarte eficient, stabil si inepuizabil t93 P. Cioclu.tpar ttab Rolul protector al padurii e foarte divers. Doua treimi din oxigenul planetei, consumat de industrie, autovehicule, animale si microorganisme este furnizat atmosferei de arbori si arbusti. De asemenea s-a calculat ca un arbore matur de fag produce 1,7 kg oxigen in fiecare ora si prelucreaza 2,35 kg bioxid de carbon emanat din tevile de esapament ale masinilor. Astfel se purifica 4800 metri cubi de aer pe ora, asigurandu-se nevoile zilnice de oxigen ale unui numar de 64 de oameni. Totodata, padurea alcatuieste un exigent filtru natural, retinand in coroanele arborilor particule fine de praf, cenusa etc. Asemenea calitati justifica pe deplin grija care se poata in multe locuri pastrarii si chiar extinderii suprafetelor impadurite. Exista insa, dupa cum se stie, si reversul medaliei. SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tf36tfs24tinsrsid7161867 Astfel, intr-un studiu efectuat in Italia se preciza ca apele fluviului Arno transporta in fiecare am 2,67 milioane t de sol, ceea ce corespunde cu reducerea anuala a staturilor de sol cu 2,5 cm. Cauza acestei forte erozive o reprezinta marile defrisari din trecut. Distrugand padurea, omul a deschis calea ariditatii , a secetei si a favorizat instalarea dezolantelor peisaje desertice pe vastele intinderi ale Africii, ale Orientului Apropiat si ale altor parti ale suprafetei globului.tpar ttab SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tf36tfs24tlang1036tlangfe1033tlangnp1036tinsrsid71
61867tcharrsid16269971 Padurea trebuie deci protejata pentru a-si putea manifesta si dezvolta rolul ei protector. Si in multe tari s-au luat masuri de aceasta natura. SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tf36tfs24tinsrsid7161867 Romania a fost in 1955 printre promele tari din lume cu fondul forestier integral amenajat pe baze stiintifice. Iar Programul national pentru conservarea si dezvoltarea fondului forestier in perioada 1976-2010, adoptat in 1976 raspunde pe deplin cerintelor unei gospodarii multifunctionale si profund stiintifice a acestei importante avutii nationale.tpar ttab SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tf36tfs24tlang1036tlangfe1033tlangnp1036tinsrsid71
61867tcharrsid16269971 Reluand firul intrerupt, se cuvine a arata ca dintre toate tipurile de padure, cel mai greu de izbit a fost padurea ecuatoriala si cea tropicala umeda. Chiar azi sunt inca tinuturi intregi de paduri tropicale umede in care omul nu a putut patrunde si care-i ascund inca detaliile. Pentru ca padurile tropicale sunt deseori de nepatruns nu numai datorita vastitatii lor, dar mai ales datorita paienjenisului plantelor care le formeaza. Daca ar fi sa luam ca etalon de densitate vegetala padurea tropicala, atunci padurile noastre cele mai dense sunt asemenea unui parau fata de un fluviu. In padurea tropicala umeda, dar mai ales in cea ecuatoriala, omul se scufunda ca scafandrul in apa si cati nu s-au inecatin astfel de mari vegetale! Elementul verde il cuprinde pe om din toate partile, ii acopera vederea si orizontul. Aici totul pare o adevarata inclestare, o lupta surda pentru existenta care se da intre cele mai diferite plante.Zeita care provoaca aceasta disputa e lumina.Spre ea se avinta palmierii,ficusii,lianele. SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tf36tfs24tinsrsid7161867 Copacii mai puternici razbat paienjenisul vegetal, slobozindu-si coroanele la 35-40 m inaltime, alteori chiar pana la 60 m si chiar mai sus, alcatuind o bolta de verdeata atat de deasa incat razele soarelui isi fac loc de rare ori si cu greutate. In atmosfera apasatoare de sub aceasta masa vegetala, rareori intrerupta de timide luminisuri, in semiintuneric, o multime de copaci, apartinand adesea unor specii de talie mare, raman chirciti pana mor, fara sa infloreasca vreodata. Alteori insa cand in bolta padurii se deschide in urma caderii unui arbore, semenii lui, adesea destul de batrani dar ramasi pitici, reiau disputa si intr-o furibunda inclestare, isi arunca crengile spre lumina soarelui cu o uimitoare repeziciune si neasteptata vigoare.tpar ttab Chiar acolo unde omul si-a facut cu greu loc, padurea nu ce...
Download