...eza de-a dreptul incredibila, solutii tehnice pentru dezvoltarea capacitatii de comunicatie a calculatoarelor si pentru sporirea calitatii serviciilor de retea oferite. In acelasi timp societatea se adapteaza din mers noilor tehnologii informatice, invatand sa traiasca in acesta lume noua, dominata de calculatoare si comunicatii intre acestea. Internet, cea mai ampla retea de retele de calculatoare din lume, care se apreciaza ca are cateva zeci de milioane de utilizatori zilnic, interconectand peste 30 de mii de retele de pe tot globul si peste 2.5 milioane de computere, reprezinta embrionul a ceea ce se cheama information superhighay autostrada informatica. Guvernul federal al SUA investeste in urmatorii 5 ani 400 milioane dolari pentru dezvoltarea succesorului Internet-ului care se va numi NREN, despre care se spune ca va fi de 100 de ori mai rapid. Societatea umana a inceput sa transfere pe retele o parte din activitatiile obisnuite, carora comunicatiile aproape instantanee intre puncte situate geografic la mii de kilometri le confera valente superioare. Vorbim astazi de teleconferinte si grupuri de lucru prin retele de calculatoare, grupuri de discutii, ca niste veritabile cluburi, profilate pe cele mai variate domenii de interes, ziare distribuite prin retele, sisteme electronice de plati prin retele, sisteme de transfer de fonduri si de comert prin retele, etc. Toate aceste servicii si inca alte sute de acest fel, au inceput sa fie o realitate a celui mai mare si mai impresionant mediu de comunicatii intre oameni care a devenit Internet-ul. Securitatea informatica - componenta majora a Cyberspace Retelele de calculatoare sunt structuri deschise, la care se pot conecta un numar mare si uneori necontrolat de calculatoare. Complexitatea arhitecturala si distributia topologica a retelelor conduc la o marire necontrolata a multimii utilizatorilor cu acces nemijlocit la resursele retelei- fisiere, baze de date, rutere etc. de aceea putem vorbi de o vulnerabilitate a retelelor ce se manifesta pe variate planuri. De aceea un aspect crucial al retelelor de calculatoare, in special al comunicatilor pe Internet, il constituie securitatea informatiilor. Utilizatorii situati la mari distante trebuiesc bine identificati-in mod tipic prin parole. Din nefericire, sistemele de parole au devenit vulnerabile, atat datorita hacker-ilor care si-au perfectionat metodele cat si datorita alegerii necorespunzatoare a parolelor de catre utilizatori. Nevoia de securitate si de autenticitate, apare la toate nivelele arhitecturale ale retelelor. La nivel inalt, utilizatorii vor sa se asigure ca posta electronica, de exemplu, soseste chiar de la persoana care pretinde a fi expeditorul. Uneori utilizatorii, mai ales cand actioneaza in numele unor firme, doresc asigurarea caracterului confidential al mesajelor transmise. In tranzactiile financiare, alaturi de autenticitate si confidentialitate, un loc de mare importanta il are si integritatea mesajelor, ceea ce inseamna ca mesajul receptionat nu a fost alterat in timpul tranzitiei prin retea. In tranzactiile de afaceri este foarte important ca odata receptionata o comanda, aceasta sa fie nu numai autentica, cu continut nemodificat, dar sa nu existe posibilitatea ca expeditorul sa nu o mai recunoasca, adica sa se respecte proprietatea de nerepudiere. La nivel scazut, gateay-urile si ruterele trebuie sa discearna intre calculatoarele autorizate sa comunice si cele intruse. De asemenea, este necesar ca, de exemplu, informatia medicala transmisa prin retele sa fie confidentiala si sa ajunga nealterata voit sau nu la nodurile care retin marile baze de date ale sistemelor de asigurari medicale. In aceste circumstante, securitatea informatica a devenit una din componentele majore ale cea ce numim Cyberspace. Analistii acestui concept au sesizat o contradictie aparenta antinomia intre nevoia de comunicatii si conectivitate, pe de o parte si necesitatea asigurarii confidentialitatii si autentificarii datelor la calculatoare si retele, pe de alta parte. Domeniul relativ nou al securitatii informatice cauta o serie de solutii tehnice pentru rezolvarea acestei contradictii. Viteza si eficienta pe care o aduc comunicatiile instantanee de documente si mesaje posta electronica, mesagerie electronica, transfer electronic de fonduri, etc actului decizional al managerilor care actioneaza intr-o economie puternic concurentiala, conduc la un fel de euforie a utilizarii retelelor, bazata pe un sentiment fals de securitate a comunicatiilor, care poate transforma potentialele castiguri generate de accesul la informatii, in pierderi majore cauzate de furtul de date sau de inserarea de date false sau denaturate. Criptografia computationala ofera cele mai puternice solutii pentru toate aceste aceste probleme privind securitatea informatica. Folosita multa vreme pentru asigurarea confidentialitatii comunicatiilor in domeniul militar si diplomatic, criptografia a cunoscut in ultimii 20 de ani progrese spectaculoase datorate aplicatiilor sale in securitatea datelor la calculatoare. Putem spune ca domeniul criptografiei computationale a devenit azi un spatiu legitim de intense cercetari academice. Criptografia este stiinta scrierilor secrete. Un cifru se defineste ca transformarea unui mesaj-clar sau text clar in mesaj-cifrat ori criptograma. Procesul de transformare a textului clar in text cifrat se numeste cifrare sau criptare, iar transformarea inversa, a criptogramei in text clar, are denumirea de descifrare sau decriptare. Atit cifrarea cit si descifrarea sunt controlate de catre una sau mai multe chei criptografice. Criptoanaliza studiaza metodele de spargere a cifrurilor, de obicei pentru determinarea cheii de cifrare din criptograma si text clar echivalent. Un sistem criptografic criptosistem are cinci componente spatiul mesajelor in text clar, IMS spatiul mesajelor in text cifrat, ICS spatiul cheilor, IKS familia transformarilor de cifrare, Ek M- C unde K II KS familia transformarilor de descifrare, Dk C - M, unde KIIKS Fiecare transformare de cifrare, Ek, este definita de un algoritm de cifrare, E, comun tuturor transformarilor familiei, si o cheie, K, distincta de la o transformare la alta. In mod similar, fiecare transformare de descifrare, Dk, este definita de un algoritm de descifrare D, si de cheia K. Pentru un K dat, DK reprezinta inversa lui EK, adica DkEkMM, ,MIIMS. Exista doua mari categorii de sisteme criptografice folosite azi in securitatea informaticasisteme simetrice si sisteme cu chei publice. Istoria recenta a criptografiei cunoaste numeroase inovatii care au marcat o cotitura semnificativa in dezvoltarea metodelor criptografice. Acestea sunt legate de dezvoltarea retelelor de calculatoare al caror stimulent extraordinar s-a manifestat atit prin presiunea exercitata de tot mai multi utilizatori, a caror dorinta expresa era pastrarea secretului si a sigurantei postei electronice private, a transferului electronic de fonduri si a altor aplicatii, ci...
Download