...a instalarii il constituie determinarea necesitatii unei dischete boot. Daca aveti un sistem de calcul care suporta bootarea de pe CD-ROM atunci nu aveti nevoie de o astfel de discheta. Insa daca CD-ul dumneavoastra cu distributia Red Hat nu este bootabil sau sistemul nu suporta bootarea incarcarea de pe CD-ROM aveti nevoie de o discheta de boot.Crearea dischetelor de bootareCrearea unei dishete de boot sub sistemul de operare indos se face in felul urmatorSa presupunem ca CD-ROM-ul este drive-ul D si ca aveti deja CD-ul in unitate. Rulati urmatoarea comanda de la un prompt MS-DOS ddosutilsrariteUtilitarul rarite va afisa urmatoareleEnter disk image source file namePlease insert a formated diskette into drive A and press the enter keyIntroduceti ca sursa timagestboot.img. Rarite va afisa urmatorul promptEnter target diskette driveIntroduceti litera corespunzatoare A sau aAcum ar trebui sa introduceti o discheta goala, formatata si sa apasati tasta Enter ca sa continue scrierea dischetei.Utilitatea rarite va scrie fisierul boot.img pe discheta.Crearea unei dishete de boot sub sistemul de operare Linux se face in felul urmatorMontati CD-ROM-ul Red Hat ca de obicei de ex. mount devcdrom mntcdrom. Considerand ca ati efectuat montarea in directorul mntcdrom schimbati directorul curent in mntcdromimages, acolo unde este tinuta imaginea de bootare.Considerand ca discul floppy este devfd0 standard si ca utilizati o discheta de 1,44 MB, rulati urmatoarea comandadd ifboot.img ofdevfd0 bs1440KIn felul acesta ar trebui sa va creati discheta de boot. Va puteti crea, de asemenea, o discheta suplimentara doar inlocuind ca fisier intrare input file boot.img cu supp.img ifsupp.img.Odata ce aveti discheta puteti instala Red Hat Linux de pe CD.Instalarea propriu-zisaIn procesul de instalare cele mai importante si mai complexe etape sunt cele referitoare la partitionarea discului hard si la alegerea pachetelor de instalat. De aceea consideram ca acestea sunt important de detaliat. Restul procesului de instalare este bine sustiunt grafic si usor de realizat.Daca sistemul se incarca folosind CD-ROM-ul nu aveti nimic altceva de facut decat sa introduceti CD-ul Red Hat in unitate si sa porniti sau reporniti sistemul. In cazul in care folositi pentru incarcare discheta introduceti-o in unitate si reporniti calculatorul.Atunci cand sistemul porneste veti vedea un ecran de intampinare Red Hat si un prompt bootAveti trei posibilitati apasati tasta Enter pentru a porni o instalareupgrade normal. A doua posibilitate este sa tastati expert iar instalarea se va face in modul expert. Folosind acest mod Red Hat nu va mai incerca sa autodetecteze componentele hardare ale sistemului de calcul ci va permite utilizatorului sa selecteze aceste componente. A treia optiune este rescue. Aceasta ar trebui utilizata dupa un dezastru. De asemenea, in acest caz aveti nevoie de o discheta de salvare in plus fata de discheta de boot standard. Puteti crea acesta discheta in maniera prezentata anterior insa trebuie sa inlocuiti numele fisierului de intrare cu rescue.img. Partitionarea discurilorPartitionarea discurilor este un pas foarte important deoarece modificarea ulterioara a partitiilor nu ofera foarte multa siguranta in fata posibilitatii pierderii de date. De aceea fiti foarte atenti la acest pas al instalarii. Programul de instalare va afisa un ecran ca cel prezentat in FIG 2.1.Acum sunteti inrebati ce instrument de partitionare veti folosi. Cea mai simpla metoda este utilizarea Disk Druid. O alta optiune este fdisk-ul.Utilitarul Disk Druid este mult mai prietenos datorita interfetei grafice si este recomandat pentru utilizatorii incepatori.Daca aveti partitii ale unui alt sistem de operare instalat anterior de ex. indos acum puteti sterge aceste partitii sau puteti folosi partitiile nefolosite pentru a crea un sistem cu incarcare duala Linux Red Hat si indos. In continuare se presupune ca aveti numai partitii Linux situatie existenta atunci cand realizati o instalare tip Server. Red Hat va permite sa va partitionati fiecare disc, unde fiecare partitie este notata utilizand o schema de genul hdia-zsiNs pentru discurile hard IDE si o schema sdia-zsiNs pentru discurile hard SCSI. Aici N este numarul partitiei. De exemplu, hda 1 este partitia numarul 1 de pe primul disc IDE, hda, si, similar, sda 1 este prima partitie de pe primul disc SCSI. Va trebui sa va decideti singuri cum va veti partitiona discurile. In continuare sunt prezentate cateva sfaturi.Aveti nevoie de o partitie root pentru a stoca kernelul si fisierele legate de acesta. Aceasta partitie nu trebuie sa fie foarte mare. Insa, daca dispuneti de spatiu, incercati sa o faceti de 512 MB sau mai mult. In conditiile in care creati si alte partitii este de ajuns ca partitia root sa aiba 256 MB. Asigurati-va ca ati ales pentru aceasta partitie tipul Linux native sau ext2ext3, in functie de versiunea de Red Hat pe care o instalati. FIG 2.1. Alegerea instrumentului de partitionare Tot obligatoriu trebuie sa creati o partitie sap tipul partitiei sap care sa aiba o dimensiune egala cu de doua ori marimea memoriei RAM daca aveti un RAM mare, 512 MB, ati putea sa nu mai folositi un sap dublu fata de memorie.Optional, puteti crea partiileusr tipul partitiei trebuie sa fie Linux nativeext2ext3 este o partitie care trebuie sa fie cat mai mare 512 MB, home pentru directoarele radacina ale utilizatorilor mai putin utilizatorul root tipul partitiei trebuie sa fie Linux nativeext2ext3 daca aveti multi utilizatori trebuie sa va decideti care este spatiul pe care il alocati pe utilizator, sa multiplicati aceasta valoare cu numarul maxim de utilizatori pe care considerati ca il veti avea si sa creati o partitie corespunzatoare ca dimensiune,boot partitie de 16 MB, si o partitie cat mai mare 512 MB,var pentru cozile si log-urile sistemului. FIG 2.2, FIG 2.3 , FIG 2.4.FIG 2.2. Disk Druid partitionarea hard disk-uluiFIG 2.3. Disk Druid partitionarea hard disk-uluiFIG 2.4. Disk Druid partitionarea hard disk-uluiProgramul fdisk lucreaza cu un disc la un moment dat, si chiar daca asigura o interfata neeleganta, in schimb are o flexibilitate mai mare decat Disk Druid. Desi fdisk-ul nu este recomandat incepatorilor, totusi in continuare sunt prezentate cateva notiuni de baza daca v-ati facut treaba fara sa fie nevoie sa folositi fdisk treceti peste randurile urmatoare.Dupa cum vedeti in FIG 2.5, fdisk are o interfata tip linie de comanda simpla.Fdisk poate fi rulat si din linia de comanda utilizand sintaxa urmatoarefdisk hard disk deviceDe exemplufdisk devhdaAceasta comanda va comunica programului ca doriti sa lucrati cu partitiile primului disc IDE. Asa cum o arata si FIG 2.5 fdisk afiseaza un prompt Command m for help unde puteti introduce litera m pentru a obtine un ecran help de ajutor FIG 2.5.FIG 2.5. FdiskPentru a vizualiza partitiile existente de pe discul selectat, introduceti p, care va afisa partitiile actuale intr-un format tabelar cum ar fi urmatorulDisk devhda 33 ...
Download